✓ remember you | heeseung

3.

" — Hee!! strigă către mine vocea feminină de care m-am îndrăgostit.

Mă întorc cu fața la ea și o privesc cum vine spre mine cu pas alergător, șocat că o văd după atâta timp nu mă pot mișca și rămân ca o stană de piatră. Observând cum începe să fugă spre mine o iau și eu la fugă spre ea. Când ajungem unul în fața altuia ne privim în ochi apoi sare în brațele mele, eu luând-o strâns în brațele mele și o ridic puțin în brațe și o învârt scufundând fața la gatul ei inspirând parfumul care mă face să mă îndrăgostesc de ea mai mult decât o iubeam ieri.

— Yun-Mi, ce cauți aici? Ce? Cum? realizez ce întrebări pun apoi îmi dau o palmă mentală apoi o las jos pe fata care mi-a dat șansa să iubesc și să simt sentimente cât se poate de puternice, în fiecare zi.
— Surpriză! Ce caut aici? Păi, îmi vizitez iubitul. Cum? Am venit cu avionul până aici.
— Din New York până aici? Pentru mine?
— Bineînțeles. se uită la mine zâmbind ieșind la iveală gropița ei de la obrazul drept, cum sa nu o iubești pe ființa asta?
— Doamne, mi-a fost atât de dor. O iau din nou în brațe apoi intru în agenție cu ea ținând-o în brațe pe la spate avand bărbia sprijinită de umărul ei și-i sărut timid obrazul. Chiar aveam nevoie de o așa surpriză, aveam nevoie de tine în persoană... spun oftând scurt
— S-a întâmplat ceva, Heeseung? îi simt vocea îngrijorată, însă, n-am de gând să o întristez exact în acest moment, vreau ca ea să rămână exact in pozitia in care este și să profităm de liniște, încă câțiva pași și deja ajungeam spre sala de repetiție unde toți băieții o să sară în sus atunci când o să-mi vadă iubita.
— Nu, nu s-a întâmplat nimic, doar o dimineață grea în care boxele o să-mi bubuie în cap. surâd și îmi duc brațul după talia ei privind-o cu atâta dragoste
— Hee, sigur e doar asta? Îmi pari extenuat... își pune mâna pe obrazul meu și ne oprim amândoi din mers.

O iau de mâini și îi zâmbesc.

— Sunt foarte sigur, e obositor să mă tot trezesc la orele astea și bla, bla... Dar, crede-mă, mă simt mai plin de viață în acest moment, datorită ție. Nu-ți face griji din nimic, iubito. îi dau o șuviță de păr de pe umăr apoi îmi duc mâna pe obrazul ei și o privesc în ochi. Yun-Mi...
— Da? mă privește și ea în ochi, deja îmi simt inima cum bate atât de tare de parcă mai avea puțin și-mi ieșea din piept... Doar ea îmi poate provoca așa senzații.
— Voiam doar să-ți spun... Încă am acel sentiment pe care l-am avut si prima dată când ne-am întâlnit. îmi duc mâna delicat pe obrazul ei apropiindu-ma de ea și o să- "

Mă ridic ca ars cu capul de pe perna uitandu-ma in jurul meu apoi realizez că am visat-o...
Din nou...

— La naiba! oftez și mă uit în dreptul patului apoi mă dau jos din pat îndreptându-ma spre fereastra camerei mele apoi mă uit la ceasul de pe noptiera văzând că este ora 02:23.

Îmi îndrept din nou privirea spre fereastră, o deschid, îmi las brațele pe margine și privesc in sus la stele zâmbind. Îmi las capul în jos, corpul incepe sa îmi tremure înghițind in sec îmi dau drumul la acele lacrimi pe care le tot țin în mine de atâtea zile de la acel incident.

— Mi-e dor de tine... îmi pun mâinile pe față lăsându-ma în sfârșit să mă eliberez de tot.

Nu am fost niciodată unul care să ridice cu răbdare fragmente rupte și să le lipească din nou și să-mi spun că întregul reparat este la fel de bun și să văd locurile sparte cât am trăit.