Am tras usor de inel in sus iar coperta cartii s-a deschis incet descoperind o pagina alba. Am inceput sa rasfoiesc cartea nervoasa privind numai foi goale, nescrise. Am inchis-o galagios, ecoul auzindu-se in casa.
Eram panicata si speriata, nervoasa si uimita. O multime de sentimente m-au napadit de-odata iar lacrimile au inceput sa cada pe coperta cartii. Usor, usor un scris aurit a aparut pe aceasta, sub stropii ce au udat-o. Am privit uimita spre coperta pana cand titlul era complet.
"Moyra" scria ingrosat.
-Pe bunica mea o chema astfel..., soptesc, auzindu-mi vorbele iar si iar in gand.
Imi indrept privirea plina de speranta catre usa deschisa. Iau cartea in mana si, cu pasi lenesi, ma duc spre camera mea. Ajunsa in fata biroului iau un pix si deschid lucrarea la prima pagina pe care acum erau scrise, parca de mana mamei mele:
"Scarlet, am atatea sa iti spun...nici nu stiu cu ce sa incep..."
-Mama? ma uimesc singura, spunanand acest cuvant pe care de mult timp nu am mai avut curaj sa il rostesc.
"Draga mea, te rog, ai rabdare, dupa care putem vorbi tot ce iti doresti tu!" a aparut scris pe prima pagina.
M-am ridicat speriata de pe scaun si m-am indepartat pana la perete de carte. Mi-era frica sa o mai ating sau sa o mai privesc. Mi-am inchis ochii si am adormit.
"Unde sunt?" am spus, plimbandu-ma prin padure. Racoarea si aerul curat m-au izbit brusc. Imi acopar umerii goi cu mainile si incerc sa ma incalzesc. Ma privesc putin si observ ca eram imbracata doar in rochita neagra de noapte si eram desculta. Rasuflu dezamagita si imi continui drumul catre nicaieri.
Pasesc grijuliu pe covorul de frunze umed de pe jos si simt cum un tarus imi strapunge pielea subtire din talpa. Nu simteam durere, doar sangele zvacnea cu putere din rana cauzata de...un ceas. Ma uit confuza la bijuteria, patata de sangele-mi rece, ce zacea infipta in pamant. Il apuc cu doua degete si incep sa il studiez atenta.
Ma trezesc in patul meu, cu o durere groaznica in talpa. Ma uit la rana, dupa care observ pata de sange de pe lenjerie. Iau un servetel si presez pe locul unde sangeram. Durerea devenea din ce in ce mai insuportabila si imi strabatea tot corpul. Ma ridic usor de pe pat si ma intrept spre baie unde ma pun pe marginea cazii. Am dat drumul apei sa curga si mi-am bagat piciorul sub jetul rece si puternic. Sangele curgea in continuu insa era curatat imediat de pe piciorul meu. Il sterg cu un prosop in care il infas.
Masandu-mi talpa observ ca in cada incepe sa apara ceva scris din sangele meu. Uitandu-ma inspaimantata la literele ce continua sa se contureze citesc:
"Ai grija...M-ai eliberat si m-ai legat de tine, odata cu deschiderea cartii, m-ai lasat sa te umbresc. Sunt peste tot."
Mesajul imi facu inima sa tresara. Am dat repede cu dusul peste petele de sange care s-au dus imediat.
Opresc apa si ma indrept spre camera cu ochii incercanati si obositi. Toata firea imi tremura iar inima pulsa cu putere in corpu-mi firav. Ma asez pe pat si imi iau prosopul de la rana. Un fior puternic ma face sa tremur mai tare decat pana acum.
Ma uit la pata de sange de pe prosop si apoi la picior. Il iau in maini si continui sa examinez rana atenta. Ceva ma atragea spre a linge sangele ce continua sa curga usor.
Intind piciorul si ma las pe spate, pe pat. Imi inchid ochii si incep sa-mi ascult ritmul inimii care incetinea din ce in ce mai tare, pana cand, intr-un final, am ajuns sa nu il mai aud deloc.
