UnHuman |Romanian Translation|

Chapter 8

Bell•

M-am trezit dimineața cu fața lui Harry îngropată în sânii mei. Este cel mai ciudat mod de a-ți începe dimineața.

Nu am vrut să-l deranjez așa că l-am lăsat în această poziție , respirația lui lovindu-mi sânii , iar gura lui stând ocazional deschisă.

Corpul lui Harry a început să se miște , fluturând ploapele. Arăta ca și cum el era un câine care visa mașini.

Dintr-o dată a început să se miște și să scâncească , sunând de parcă era speriat. Poate că avea un coșmar. Ar trebui să-l trezesc?

"Sitick umls fito shiska verdi..." A spus el , într-o limbă ciudată. Aș putea crede că normal era doar un mormăit , dar s-a auzit atat de fluient.

"Harry." Am zis puțin mai tare , crezând că îl sperii. Corpul lui s-a ridicat , având ochii largi deschiși , uitându-se în împrejurimile sale rapid.

M-am ridicat în genunchi și mi-am pus mâinile pe umerii lui , el căutându-mi privirea. Arăta așa de speriat și de îngrijorat , o lacrimă căzându-i pe obraz.

"Hei , este în regulă . A fost doar un vis urât." Am șoptit , mângâindu-i buclele. El doar clătina din cap violent , șoptind lucruri incoerente pentru sine.

"N-nu , nu-i așa-uh. Nu." Clatină din cap din nou , cu ochii strălucindu-i. Micile linii roșii și albastre apăreau și dispăreau atât de repede.

"Este în regulă. Ești în siguranță." Zâmbesc eu.

"Nu , nu , nu. Nu suntem în siguranță." Șopti el. "Tu nu ești în siguranță , nu , nu ești."

Arăta de parcă avea un atac de panică. Atunci când a zis asta , ochii lui erau bulbucați , curgând lacrimi din ei. Se ridică și s-a dus spre ușă ca să o încuie și apoi spre geam , trăgând perdelele.

"Despre ce vorbești?" Am întrebat , începând să mă sperii. Harry se grăbi spre mine și s-a urcat în pat , luând pătura și întinzându-mă pe pat.

El mă ținea extrem de strând , punând pătura deasupra capetelor noastre , în timp ce și-a asezat din nou capul pe tâțele mele. A început să plângă între sânii mei , lacrimile lui căzându-mi pe piele.

"De ce ne ascundem?" L-am întrebat , punându-mi bărbia pe capul lui.

"Shh , drăguțo. Fără întrebări." El a șoptit , strângându-mă și mai tare în brațe. Am început să mă joc în părul lui , poate îl mai calmam.

Poate că suferea de autism sau era schizofrenic. Nu sunt sigură , dar cu siguranță este ceva în neregulă cu el.

Dar l-am lăsat să stea așa , să mă îmbrățișeze , deoarece arăta ca și cum viața lui depinde de asta. În cele din urmă a adormit , sforăind încet.

Am împins cu grijă pătura de pe capurile noastre , în cele din urmă am putut respira din nou aer proaspăt. Camera mea era întunecată , dar ceva mi-a capturat privirea.

În colțul camerei am văzut o figură neagră. Respirația mea s-a oprit , ochii mei concentrându-se pe acea figură. Șoapte străine au început să-mi intre în cap , văzând o auroră în jurul fiecărui obiect din cameră.

Vedeam peste tot pete argintii și albe , auzind niște zgomote asurzitoare în mintea mea , într-un final totul transformându-se în negru.

•••

Când m-am trezut , nu îmi amiteam decât momentul în care a început Harry să sforăie și atunci când am adormit.

El acum îmi săruta alene și îmi lingea pieptul ca un pisic. Mi-am deschis ochii foarte largi în stare de șoc , aceasta cu siguranță nu este deloc bine.

L-am împins de pe mine , acesta stând în fund pe pat. Harry se ridică în genunchi , ținându-și umărul într-o mână. Părea atât de trist , avea o expresie rănită pe față , încă frecându-și umărul pe care i l-am lovit.

"H-Harry , îmi pare atât de rău. Nu am vrut." I -am spus repede , odată ce am văzut lacrimile inudându-i fața.

Harry plângea în hohote acum , ca și cum l-aș fi abuzat foarte rău. M-am grăbit spre el , înfășurându-mi brațele în jurul corpului lui care tremura.

A început să se zbată în strânsoarea mea , dar eu nu îi dădeam drumul. L-am strând și mai tare , punându-mi capul pe umărul lui. Mă simt oribil pentru ce i-am făcut.

"Te rog , dă-mi drumul , mă rănești." Spune el pe un ton plângăcios.

"Îți dau drumul doar dacă-mi promiți că te vei așeza jos." I-am spus , slăbind strânsoarea. Acesta dă repede din cap , făcându-mă să o slăbesc de tot.

De îndată ce brațele mele i-au părăsit , Harry s-a dat repede jos din par și a ieșit pe ușă. După ce creierul meu a procesat toate lucrurile , m-am ridicat și am început să fug după el.

Am ieșit afară și l-am văzut pe el alergând. "Harry ! Întoarce-te!"

Se uită în spate ca să se uite la mine , eu văzând linii aurii pe fața lui , apoi a început să fugă și mai repede. Doamne , mereu îmi imaginez lucruri pe el . ( okay , asta chiar e ciudat =))) )

Am început să alerg din nou până ce am simțit că nu mai pot și Harry era ascuns printe copaci , fugind mai adânc în pădure.

---------------

All credits to @horanshair

Dragelor , sper că sunteți confuze.

CINE VREA DEDICAȚIE POATE SĂ-MI ZICĂ.

Love all ♡ ♥

Δ Acest capitol are 890 de cuvinte Δ