Prada Absolută - volumul I {PUBLICATĂ}

Capitolul 1

RYAN

Trei ani mai târziu ...

Atmosfera din club era încinsă încă de când am pus primul picior în încăperea largă, principală; marea majoritate a tinerilor dansau energic pe ringul imens din centrul încăperii, în timp ce în separeuri, departe de ochii curioșilor, se desfășurau cu totul și cu totul alte activități. Nu voi înțelege niciodată de ce unii ar alege să-și facă de cap tocmai aici, în special având în vedere faptul că locul dispunea de suficiente camere disponibile, în care să-și poată desfășura orgiile. Până la urmă, clubul este mai mult o acoperire pentru alte activități pe care le organizează Josh pe aici.

M-am îndreptat înspre propriul separeu, apucând din mers un pahar de ceea ce speram a fi votcă, din mâinile unei roșcate. Aceasta s-a răsucit revoltată înspre mine; i-am făcut scurt cu ochiul, amuzat, sorbind puțin din lichidul înțepător – ca norocul am avut dreptate, roșcata chiar avea votcă în pahar, deși era amestecată cu altceva, oferindu-i un gust acrișor. Desigur, puțină atenție a fost suficientă pentru a o intriga, iar acum mă privea lung printre genele negre și dese. Nu mi-a fost prea dificil să realizez faptul că, cel mai probabil, o să-i mai întâlnesc privirea verde, electrizantă, în seara aceasta.

Ajuns în separeul meu, Josh, cel mai bun amic al meu – printre puținii oameni în care aveam încredere, m-a întâmpinat cu unul dintre rânjetele sale specifice, invitându-mă din priviri să mă așez. Am dat pe gât tot conținutul paharului, privind înspre una dintre „fetele lui" , aceasta intuindu-mi cu ușurință nevoia.

– Cineva pare satisfăcut. Ai avut o vânătoare bună?

A fost rândul meu să rânjesc larg; și încă ce mai vânătoare...

– Să spunem doar că trofeul este gata de livrare.

Mi-am lins scurt buzele, gustul alcoolului fiind încă prezent pe acestea; am aruncat înspre amicul meu „dovada" împlinirii misiunii mele – documentele pe care investitorul japonez obișnuia să le aibă asupra lui. Clientul lui Josh avea nevoie tocmai de acele coli de hârtie. Japonezul a ales persoana greșită drept dușman, iar să devină victima mea a fost o adevărată distracție. Ba chiar i-am permis să își vadă familia pentru ultima dată și să își viziteze amanta braziliancă. Apoi, aseară, după ce a părăsit hotelul unde s-a întâlnit cu brazilianca, l-am lăsat să zacă într-o baltă de sânge, la marginea drumului. Măcar a murit satisfăcut din punct de vedere sexual. Cel puțin, așa se presupune.

– Ar trebui să treacă mâine pe la mine; vom încheia tranzacția atunci.

– Te ocupi tu de el. Eu unul am de gând să mă distrez deseară.

Josh negase prelung, amuzat, în timp ce blonda lui s-a întors, în sfârșit, cu băutura mea; a fost destul de inspirată încât să aducă o sticlă întreagă cu ea.

Nu a trecut mai mult de jumătate de oră până ce roșcata să-și facă apariția. Mi-a zâmbit mișel, deși în privirea ei exista o urmă de timiditate; am analizat-o rapid, încercând să-mi iau o decizie în privința ei. Avea un trup bine proporționat, decolteul generos pe care îl purta scoțându-i sânii în evidență. Era puțin scundă, însă nu era un aspect care să mă deranjeze în mod particular. Singurul ei defect vizibil era alegerea proastă a culorii părului; am eu o problemă cu roșcatele. Și totuși, poate, poate.

Am rânjit, iar aceasta s-a simțit încurajată de gestul meu pentru a se apropia; mi-a atins umărul cu degetele sale lungi, fără a ezita să și le treacă mai apoi prin părul meu. Și-a apropiat buzele de urechea mea, șoptind: