Tu...

Daddy?

- Ce fel de informație?
- Oh! Faci pe desteapta?
- Nu, chiar nu. Nu stiu nimic. Ti-am spus asta si ai observat si singur.
Se apropie de mine, luându-mi bărbia in palmă si spunandu-mi:
- Eu nu sunt o persoană cu care sa te joci. Pot face multe si crede-ma, nu vrei sa stii ce as putea să iti fac.
- Tu nu pricepi ca nu stiu nimic? Nu imi spun niciodată nimic. Cum te astepti sa imi spună chestii de genul asta.
- Ok. Nu stii nimic, dar tot imi esti utilă.
- Ce inseamnă asta?
- Tu, vei lucra pentru mine.
- Ce? Tu te auzi? Cum sa lucrez impotriva parintiilor mei? Esti nebun!
- Nu ma intereseaza ce crezi tu despre mine, avand in vedere ca iti vei schimba parerea. BAIETI ADUCETI-O!
In pragul usii apar doi barbati masivi, tinand-o de ambele brate pe Ioana.
Avea lacrimi in ochi.
- Nenorocitule! Las-o!
- Hahaha! După cum ziceam, sunt in stare de multe. Deci, vei lucra pentru mine?
Barbatii o strang in ultimul hal de mana, iar Ioana urla de durere.
- BINE!Accept.
- Perfect! Baieti, legati-o de scaun. Ne vom vedea mai tarziu.
- Te urasc!
- Hahaha! Pa.
Barbatul pleaca cu femeia care ne-a zambit la plecare.
- Ioana, imi pare rau! Nici eu nu stiam ce se intampla.
- Nu e nimic.
- Totul este din cauza părinților mei!
- Cum adica?
- Pai, parintii mei erau oameni de stiinta, nu doctori. Lucrau pentru oamenii astia.
- Oh...
- Ei, ca de obicei, nu imi spuneau nimic. Iar ăsta mi-a cerut informatii. Eu nestiind nimic, normal ca am zis ca nu stiu. Iar apoi el mi-a spus sa lucrez pentru el. Am refuzat, iar apoi te-a adus pe tine si...ai vazut.
- Imi pare rău.
- Tie? Mie! Nu trebuia sa intri in situatia asta.
- E okay.
Dupa vreo 3 ore pe usă intra barbatul care, de data asta e singur.
- Măi,măi,măi! Ne revedem! Hai să incepem un mic antrenament.
- Ce antrenament?
- Vreau sa vad cat de buna esti si sa te mai îmbunătățesc.
- Si daca nu vreau?
Barbatul se apropie de mine fiind extrem de aproape de fata mea.
- Oh crede-mă! O sa vrei. BAIETI!
Ioana este luata pe sus si este dusa in alta camera, eu ramanand singura cu acest om.
Oare cum sa fac sa scap de aici?
- Hei. As avea o intrebare. Esti destul de dragut sa imi aduci un pahar cu apa? Gen inainte sa ne antrenam? Macar atat sa faci.
- Nu.
- Pe bune? Ma lasi sa mor de sete? Nu ma pot antrena asa.
- Ok. Da nu te misti de aici.
- De parca am de ales.
Asta e sansa mea sa scap. Trebuie sa am grija. Mainile mele erau legate in spatele spatarului de la scaun, cu sfoară. Sfoara era destul de groasa incat sa imi tina mainile legate, dar destul de subtire incat sa nu se desfaca usor. Imi adun toata forta si imi trag in directii opuse mainile. Sfoara se lungeste, iar mainile mele sunt libere. Merg spre usa, cu atentie. Se aud pasi, asa ca ma ascund dupa usă. Dar odata ce pasii se opresc parca aud vocea lui...lui...Alex?
- Nu stiu ce sa fac.
Se pare ca vorbeste la telefon.
- E inutil. Parca ceva ma tine.
Fiind foarte neatenta ma impiedic de un sac plin cu ciment si cad pe jos, simțind o durere de nedescris. In incapere intra barbatul.
- Oh bestie. Se pare ca nu esti cuminte deloc.
- Da, ce sa zic. Bine ca esti tu destept.
- Vino aici, păpușa!
Imi da cu un spray in fata, eu incepand sa vad in ceata. Ma ia pe sus si in cateva secunde adorm.
Dupa un timp ma trezesc intr-un apartament cu peretii albi, simpli. Bucataria si salonul fiind open-space, iar eu stând pe canapeaua rosie din salon. 
- Ajutor! Ajutor!
De dupa perete se aude o voce cunoscută. E Ioana!
- Ioana, ma auzi?
- Ana? Ana! Esti aici. Esti bine?
- Da, nu iti face griji, tu?
- Sunt speriată.
Aveam aceasi stare dar nu puteam sa ii dau si mai multa frică.
- Stai linistită! Totul va fii bine. Esti cea mai puternică persoana pe care am intalnit-o vreodată.
De pe hol se aud doua voci masculine.
- Ioana, fa liniste!
Ea ma asculta, iar eu ma grabesc sa ma asez inapoi pe canapea, eu fiind langa perete în  acel moment.
Pe usa apare omul ala.
- Hei! Cum ai dormit?
- Ca dracu'!
- Ohoho! Bun.
- Ce vrei de la mine?
- Ti-am spus!
- Iar eu ti-am spus ca nu am de a face cu toata chestia asta!
- Bun. Iar eu nu te cred. Mincinoas-o!
- Cine esti?
Nu scoate nici un cuvant, mergand inspre bucatarie.
- Esti un imbecil!
- Ce? Zice el, punandu-si un pahar de whisky, dezinteresat de cuvintele mele.
- Nu iti dai seama ca esti penibil?
Se duce spre usa si iese. Usa se deschide inapoi pe ea intrand...ALEX?
Eu raman socată. Ce face el aici?
- Alex? Ce faci aici?
El nu raspunde si se pune langa mine pe canapea uitandu-se la mine incontinu.
- Ce te uiti asa la mine? Am zis ce faci aici?
El nu raspunde, continuand sa se uite la mine.
- Nu te mai uita asa la mine si raspunde-mi!
El imi zice pe un ton calm:
- Cred ca ar fii bine sa taci.
- Ce?
El se apropie de mine, vrand sa ma sarute dar eu ma trag. Mai incearca o data iar eu am aceeasi reactie. Imi prinde gatul strans si se uita nervos la mine.
- In viata ta sa nu ma mai refuzi!
Eu raman socata de ce Alex am in fată.
- A! Si inca ceva. De acum o sa imi spui Daddy. Obligatoriu!
- De ce?
- Fara comentarii. Ai aici lista cu regulile pentru babygirl.
Imi da foaia si pleaca din camera.
,, Babygirl trebuie sa faca tot ce spune Daddy.
   Babygirl nu are voie sa ii comenteze lui Daddy sau sa ridice tonul.
  Babygirl nu are voie sa ii spuna lui Daddy pe nume.
    Babygirl trebuie sa faca oriunde si la orice ora ce vrea Daddy."
Auzi! Sa creada el ca fac asa ceva.