Suferinta incepe..

461 28 0
                                    

Dupa ce m-au luat de la scoala, am fost la un restaurant destul de scump si am luat cina.

  -Copii, vreau sa va spun ceva important..

  -Tata, sigur s-a intamplat ceva pentru ca nu am mai iesit demult la un restaurant TOTI.

  -Kate, ne-am adunat toti.. deoarece vreau sa spun ceva important. Nu ma intrerupe. *Mama era destul de ingrijorata si deja albise la fata* Vreau sa va spun ca...firma noastra a dat faliment. * Tata avea ochii umezi*

-Draga, vrei sa fac infarct? Din ce cauza? Totul mergea perfect, aveam clienti multi.* Mama mai avea putin si lesina la ce socata era*

-..Si.. Tata.. De ce naiba am venit la un restaurant scump daca nu mai avem bani? Cu ce ai de gand sa platesti?

- Kate, mai am bani in portofel, linisteste-te! Acum mergem acasa si vedem ce se va intampla.

-Cum vrei sa ma linistesc cand stiu ca nu mai avem bani?! Adica... As putea trai fara ei,dar nu foarte mult.

Eu fiind cam...materialista chiar eram ingrijorata. Adica imi iubesc parintii,dar sa stiu ca nu mai avem bani.. Pff..

    Ajunsi acasa, mama plangea in continuu,iar tata se vedea ca era disperat. M-am incaltat, mi-am luat paltonul si am iesit sa iau o gura de aer. Era in jur de ora 20:00. Pe la 22:00 m-am intors acasa. Cand am ajuns, usa era descuiata, mobila era daramata.. era un dezastru total. Am mai facut doi pasi si cand am intrat in sufragerie mama cu tata erau impuscati in cap si lasati acolo sa moara.

   -NUUUUUUU! Am tipat cu toata puterea,am simtit ca viata mea a luat sfarsit, nu mai puteam sa vorbesc deoarece plansul pusese stapanire pe mine. Eram devastata, nu stiam ce s-a intamplat, ma tot intrebam de ce familia mea si nu alta, aveam tot felul de idei in minte.

-Alo,politia! Mi-am gasit parintii impuscati in propria casa, va rog veniti repede.* Deabia am putut sa vorbesc pentru ca plangeam in continuu*

-Mama,tata, va jur ca voi afla cine v-a facut asta si cand il voi prinde nu voi avea mila. Indiferent cine este el!

   Timpul a trecut, m-am mutat la bunica, casa unde am locuit cu parintii mei a fost vaduta si parintii mei au fost ingropati. Acum am 22 de ani si nu o sa am liniste pana nu voi razbuna moartea parintilor mei.

In capitolul urmator veti afla multe lucruri interesante.

Viata printre traficantiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum