Capitolul 30- Furie

8.2K 597 43
                                    

"Ce?" Buza de sus imi tremura. Harry parea infuriat, era clar ca nu trebuia sa intru in acea camera.

"Thalia, lacatul era pe jos. Ce cautai acolo?" Era suparat, dar in vocea lui am sesizat si o urma de... teama. Era suparat ca am vazut o anumita pictura? Am fost atat de neatenta, sa uit sa put lacatul inapoi la locul lui.

Am pus felia pe jumatate mancata de pizza pepperoni in farfurie si m-am gandit in liniste la un raspuns. Nu vreau ca Harry sa ma vada ca pe o dubioasa sau ceva ce i-ar putea schimba opinia asupra mea.

M-am simtit usurata cand soneria a sunat si a intrerup conversatia noastra exact in momentul potrivit. Dar asta nu a durat mult cand am realizat ca era usa din fata, insemnand ca ar putea fi Damian deoarece a trecut de poarta.

"Cine dracu poate sa fie acum?" Am simtit cum mi s-a scurs culoarea fetei cand Harry si-a ridicat mainile exasperat si a iesit ca o fortuna din bucatarie.

M-am uitat prin deschizatura mina a usii de bucatarie, palmele mele transpirand imediat. Damian a venit probabil aici pentru a verifica daca am facut ce mi-a spus. Dar a trecut doar o zi de la ultima lui vizita.

Inima mi s-a scufundat cand musafirul a intrat, era mai rau decat am anticipat. Geanta de piele a lui Kaylee a fost asezata pe masa din holul de la intrare inainte ca ea sa-ti ciufuleasca parul- niste actiuni specifice ei. M-a intepat cand mi-am dat seama ca ea are un set de chei pentru casa. Harry i le-a dat.

Imi amintesc cand Kaylee a fost ultima data aici. Harry a fost rau cu ea si si-a expus antipatia. Mi-a spus ca nu ii plac "oameni astia" si ca nu ii place de el cand e in compania lor. Cu asta, am sperat ca Harry nu are de gand sa isi duca pana la sfarsit planurile de casatorie. Dar dorinta a fost spulberata. De e ar ramane Kaylee prin apropiere daca Harry a refuzat-o?

"Dar ce dezastru aratos esti tu." Spune ea, referindu-se la parul lui Harry. "Dar chiar trebuie sa fii gata. De ce nu esti gata inca?"

"Pentru ce?" Harry intreaba.

Rasul ei tipigaiat s-a imprastiat in toata casa. "Esti amuzant, dar serios, trebuie sa ne grabim."

Harry si-a dus mainile la par, clar incercand sa isi aminteasca. Kaylee a oftat, masandu-si tamplele.

"Ai uitat." Remarca. "Victor mi-a spus ca ai iesit cu el si cu Dylan. A mai mentionat ca te-ai imbatat mai mult ca de obicei. De ce?"

"Nu e treaba ta." Raspunde repede inainte de a respira adanc, clar regretand imediat ce a zis. " Scuze, eu doar... nu eram intr-o stare foarte buna."

"E clar ca nici acum nu esti. De ce?"

"Nu stiu, incerc doar sa imi dau seama de niste lucruri." Raspunde, masandu-si gatul.

"Ca si?" este atat de insistenta.

"Doar niste lucruri, bine? De ce nu poti sa treci peste?" parea enervat.

"Bine. Dar stiu ca ceva te deranjeaza. Si am de gand sa aflu ce. Obisnuiai sa imi spui totul, ce s-a intamplat?" Spune Kaylee, inaintand spre el. "De ce nu mai imi spui nimic acum?" Isi pune un deget sub barbia lui.

Furia mi-a invadat organismul la vederea celor doi impreuna. Am strans pumnii si mi-am dat ochii peste cap. Kaylee si Harry erau amandoi bogati si detineau o putere, erau practic un cuplu cread din sclipici in Rai. La naiba, chiar si numele lor suna bine impreuna. Chestiile astea nu sunt treaba mea, stiu ca nu ar trebui sa imi pese daca Harry este cu altcineva, dar imi pasa, pentru ca este si treaba mea.

M-a sarutat, m-a mangaiat si m-a protejat. A fost alaturi de mine in cea mai grea perioada a vietii mele, si am gresit considerandu-l un tip rau. Desigur, pentru alti oameni poate parea genul ala de copil, dar eu am vazut o latura a lui pe care nu a mai aratat-o nimanui. Si m-a facut sa ma indragostesc de el, intr-un mod accidental si neasteptat. Ma intreb daca Kaylee il cunoaste pe Harry asa cum o fac eu. Daca e asa, bine pentru ei.

"Unde e acea Baby Doll?" Intrebat ei m-a facut sa vreau sa-i intrerup.

"Ce Baby Doll?"

"Prostitua aia sau ce-o fi." Acum mi-a dat un motiv sa o urasc.

"Nu este o prostitutuata." Tonul lui a crescut.

"Nu-mi pasa. Ai scapat de ea?" Intreaba, ochii ei largindu-se pentru a-l stresa.

El a raspuns dand incet si cap, si am simtit cum intreb corpul ma doare. Kaylee era fericita de raspunsul lui.

"Vezi? Lucrurile au de gand sa mearga bine. Suntem doar eu si tu acum. O sa te astept in masina. Tati ne duce la bijutier."

Bijutier? 

Probabil ca vor alege verighetele.

Harry are de gand sa le cumpere.

Chiar dupa ce Kaylee a iesit din conac, Harry s-a intors in bucatarie. Nu vreau ca el sa ma vada iar asa, nu vreau ca el sa stie ca are un efect atat de colosal asupra mea. Incerc sa imi ascund lacrimile cu maneca bluzei cand el intra. Ma intorc cu spatele la el, incerc sa nu explodez.

Am fost dezorientata cand am simtit ca ma ia in brate pe la spate. Caldura lui familiara a ademenit mai multe lacrimi, parfutul si atingerea lui atingandu-mi de fiecare data cand am stat impreuna. Am esuat din nou. Ma sparg in bucati chiar in fata lui.

Vreau ca Harry sa ma tina asa cat de mult e posibil. Ma rog disperata pentru disparitia lui Kaylee. Nu stiu ce se intampla intre ea si Harry. Nu sunt sigura daca Harry o place sau este doar  afacere. Nu stiu care din ele este mai grava.

"Imi pare rau," respira langa urechea mea. "Te rog nu plange."

Am incercat sa ma afund mai mult in imbratisarea lui. "Nu ne poti avea pe amandoua," spun printe suspine.

M-a tinut acolo, infasurandu-si bratele mai strans in jurul meu si m-a sarutat pe cap. "Am de gand sa iti explic, dar nu acum. Trebuie sa plec."

"Atunci pleaca!" Am urlat inainte ca vocea mea sa se piarda printre suspine din nou. Stiam ca ea nu are de gand sa dispara usor. Sangele meu clocoteste cand imi amintesc ca m-a facut prostituata. Faptul ca Harry pleaca impreuna cu ea ma dispera la culme.

"Urasc sa te vad in felul asta." sopteste, tonul lui fiind atat de bland in comparatie cu al meu. "Imi pare rau." repeta. Cumva simteam ca isi cere scuze pentru ceva ce are de gand sa faca.

Respiratia mi s-a ingreunat iar cand lacrimile au revenit in foarta. Eram atat de bolava si obosita de plans, mai ales cand cauza principala era Harry. Era epuizand, si nimic bun nu poate iesi. Pur si simplu ma ranesc singura, nimeni altcineva nu este afectat, doar eu.

"Tu ma faci in felul asta." Ii spun. "Ma ranesti... mult."

"Imi pare rau, Lia. Dar o sa intelegi, sper ca vei-" propozitia lui a fost intrerupta de usa din fata. "O sa vorbesc cu tine cand ma intorc, bine?"

Bratele lui Harry au disparut din jurul meu si mi-a luat mana intr-a lui, oresandu-si buzele de ea inainte de a o lasa in jos. 

Apoi a plecat.

_____

scuze pentru intarziere SCUZE SCUZE SCUZE 

scuze

Baby doll(tradusa)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum