Delta-Volumul 1:Razboiul

9.Lucruri ciudate

A doua zi,am pornit cu totii spre Manastire.Eu,Nathaniel si Anniella eram intr-o caleasca,i-ar Max,Greta si Regina in cealalta caleasca.

Eram nervoasa,deoarce Anniella se asezase pe bancuta de langa Nathaniel,in timp ce eu ocupasem loc pe bancuta din fata lor.Imi era si putin rau,deoarece drumul era plin de denivelari,si caleasca se zgaltaia dintr-o parte in alta.

O sagetam pe blonda cu privirea,ea facand la fel.Ii facea ochi dulci lui Nathaniel,si il atingea "accidental" pe mana,lucruri ce pe mine ma enervau ingrozitor.Era imbracata intr-o rochie neagra,lunga pana in pamant si tocuri,in timp ce eu alesesem o tinuta lejera,un maiou negru si cam stramt,o pereche de blugi negri,niste conversi tot negri si un hanorac negru pe deasupra.Asteptam momentul cand ne vom da jos din caleasca,si o voi vedea pe Anniella mergand pe tocuri.Nici macar la castel nu mergea bine,si era teren plat,dar aici.

Dupa mai multe minute drum si zgaltaieli,caleasca se opri in sfarsit.Nathaniel cobora primul,dupa care Anniella si eu.Nathaniel imi intinse mana si ma ajuta sa cobor din caleasca,lucru ce o facu pe blonda sa se inroseasca la fata.I-am zambit lui Nathaniel in semn de multumire,el intorcandu-mi zambetul.

Am ramas cu gura cascata cand am vazut imensa cladire din fata mea.Era imensa!Era facuta din piatra,si iti dadea impresia ca e parasita.Era patrata,avand doua turnuri inalte,in varful carora fluturau doua steaguri micute,albastre.

Stiu ca mama imi povestea de Manastirea asta,ca fiind un loc magic,ce facea minuni.I-am asteptat si pe ceilalti,ce nu intarziara sa apara.Greta veni imediat la mine,Nathaniel se dusese cu Max,i-ar Anniella cu Regina.

-Cum ti se pare?Ma intreba Greta privindu-ma cu ochii ei de un verde-jad mirifici.

-Mare.Ii spun eu,facand-o sa chicoteasca.

-Insusi Clorus a construit aceasta Manastire.Si Betanistii au una,insa a noastra este mai mare,habar n-am de ce.

-Poate pentru ca Deltanistii sunt mai buni decat Betanistii?O intreb eu ranjind.

-Poate.Raspunse ea,si amandoua bufnim intr-un ras colorat.

-Shhh fetelor!Maraie Regina la noi.Ne-am pus repede mainile la gura,pentru a incerca sa oprim rasul,dar n-am reusit,in schimb,am inceput sa chicotim incet.

Portile mari,de fier erau deschise,si in interior se puteau vedea siluete,deci nu eram singurii care venisera aici.Am intrat pe poarta,dar brusc,mi-as fi dorit sa nu fi facut asta.O durere insuportabila de cap ma cuprinse,facandu-ma sa gem de durere.Mi-am pus mainile la cap si am cazut in genunchi,indurerata.Parca (,) craniul mi se marea,i-ar capul exploda din cauza asta.Auzeam vage tipete,si voci cunoscute ce imi strigau numele,dar nu puteam deslusi a cui erau vocile.Auzeam un ticait ca de ceas in mintea mea,si lucrul ce m-a speriat cel mai tare a fost vocea stinsa dar ferma ce imi spunea "Tu esti...".Dupa ce aceste cuvinte s-au mai repetat in mintea mea,un sunet ascutit si asurzitor imi rasuna in urechi,facandu-ma sa tip de durere.Nu mai auzeam nimic,decat sunetul ascutit din urechile mele.Tipam intr-una sa inceteze,dar parca mai rau facea,si apoi,nu stiu ce s-a intamplat,pentru ca am lesinat.

*

Nathaniel P.O.V

Ma indreptam grabit spre cabinetul medical din castel.Eram speriat si ingrijorat si confuz.Nu stiam ce se intamplase acolo,insa stiam ca nu e de bine.Cand o vedeam ca tipa si se stramba de durere,imi venea sa plang,pentru ca ma simteam neputincios.Mai ales cand am vazut ca a lesinat,un val de disperare m-a cuprins,asa ca am luat-o de acolo si am adus-o imediat inapoi.

Tocmai ce il sunasem pe Lafayete,un bun doctor,si totodata,un bun prieten,care trebuia sa ajunga in orice secunda.Am intrat in salon,unde erau toti,insa privirea mi-a cazut pe ingerul ce statea pe pat,dormind.M-am asezat pe scaunul de langa ce era liber,si i-am prins mana care acum era rece,in a mea.Parul ei saten si lung era rasfirat pe toata perna si era foarte palida,ca si moarta.

-L-ai sunat?Ma intreba mama calma.

-Da,ajunge imediat.Vocea mea era stinsa si ragusita.Am aruncat o privire in jur.Mama statea cu ochii inchisi si bolborosea ceva,probabil o rugaciune,Greta statea pe scaunul ce era asezat de partea cealalta al patului,privind-o trista pe Tasha.Se intelegeau foarte bine,si stiu ca si pe ea o doare vazand-o asa.Max era langa ea,privind-o ingrijorat.Daca nu as fi fost in situatia asta,as fi ras de el.I-ar Anniella...statea rezemata de perete plictisita.Nu o suporta deloc pe Tasha,si stiu ca va face o nebunie pentru a ajunge la mine,dar,nu va reusi.Pentru ca inima mea e plina.E plina de ea,de parfumul ei si de mireasma de ciocolata a parului sau.

-Buna ziua.Doctorul Lafayete intra in salon,atintind-o cu privirea pe Tasha.M-am ridicat imediat si am dat mana cu el.

-Va rog,aflati ce e cu ea.Ii spun cu disperare.Acesta incuviinta,apoi ne dadu pe toti afara.

Eram nelinistit,ma rugam sa fie bine,sa isi revina,nu vreau sa o pierd.Desi e devreme,tin la ea ca un nebun,si pierderea ei ar fi...sufocant de dureroasa.

Dupa aproximativ o ora,Lafayete iesi din salon cu o expresie neutra pe fata.Am sarit ca ars din scaunul meu,la fel si Greta si ne-am apropiat de el.

-E bine?Il intreb eu.

-O sa isi revina?Intreba si Greta.

-Pacienta este......

-----------------

Capitol nou :D

Vreau sa facem un anunt.Nu vom mai posta asa des.De ce?Amandoua suntem clasa a 8-a,si dupa cum stiti se apropie simularile si mno,trebuie sa invata,

Daaaar,asta nu inseamna ca renuntam la poveste.E posibil sa mai punem cate un capitol la doua-trei zile.Nu disperati :D :)))

Voi sunteti pupati! Pa :** !