Kratos

The Shape-Shifter (1)

Vantul bate, bufnitele canta, iar eu ma aflu intr-o cabana in mijlocul sumbru al unei paduri, alaturi de fratele meu. Semnalul exagerat de slab, lumina ne cam juca feste, iar zgomotele de afara ne ridicau ceva semne de intrebare.
Alaturi de doua cesti de cafea si un pachet de tigari, urmaream televizorul, care se intrerupea intr-un interval scurt de timp. Ziarul care ne aducea noua existenta, il urmaream la televizor, deoarece nu exista vreun loc de unde il puteam cumpara, in mijlocul padurii. Toate stirile erau vechi, unele chiar de cativa ani in urma. Ne-am adus aminte de ele, am povestit, am obosit si ne-am culcat, cu televizorul deschis pe canalul "UNKNOWN DIARY". Atipisem cam jumatate de ceas, dupa care se aude un strigat de femeie urmat de zgomotul unei drujbe. Era probabil inca un caz?
M-am ridicat la 90 de grade si am privit atent televizorul, am dat volumul mai tare sa si aud, iar apoi i-am dat un cot lui Dudu sa se uite si el.
"O femeie din Michigan, surprinsa de camerele de filmat ale unei benzinarii, cum cazuse prada unei persoane imbracate in negru careia din acel unghi fata ii era greu de observat. Acesta o bruscheaza, si la final, pleaca, lasand femeia pe jos. Camerele se opresc brusc, iar dupa, ce a mai fost surprins a fost tipatul femeii urmat de zgomotul unei drujbe. Cadavrul femeii a fost gasit in acelasi loc unde camerele s-au oprit. Politia orasului nu ne poate da nici un amanunt legat de ceea ce s-a intamplat."
-Ce s-a intamplat? Intreba Dudu surprins.
-Nu stau sa explic, ai avut ochi sa vezi si urechi sa auzi. Imbracate, ia cartile, armele, costumele de la FBI, si hai sa mergem sa investigam.
(Pentru a afla detalii asupra intamplarilor, ne deghizam mereu in agenti FBI, si prezentand mereu legitimatia cu un nume fals, care dovedea ca facem parte din acest grup "Security".
Pornim masina, iesim pe autostrada, un indicator aflat pe marginea drumului care abia putea fi zarit ne arata ca mai avem doar treizeci de kilometri pana in Michigan.
Perfect.
-Ce sa fie oare? Un om cu probleme psihice care face crime cu o drujba?
-Nu cred. Este totusi destul de ciudat cum camerele s-au oprit asa dintr-o data.
-Unde ne indreptam, Vlad?
-Spre cladirea unde se filmeaza ziarul, sa aflam detalii.
Ajunsi acolo, parcam masina in spatele uriasei cladiri, ne imbracam in costumul de la FBI si intram inauntru, cu legitimatia in mana, si aratand-o oricui ne intreba despre identitatea noastra.
-Buna ziua, eu sunt Mark(-Vlad-Mark era numele de la FBI) si el este colegul meu Steve(Dudu). Am fost trimisi sa investigam cazul cu femeia omorata cu drujba.
-Am inteles, presupun ca ati fost informati de colegul meu, Jared, nu?
-Nu.. Am fost informati de televizor. Spun eu cu un zambet modest.
-Pai cum?! L-am trimis pe Jared sa va anunte deoarece ne gandeam ca poate aveti idee ce se petrece.
-Nu a ajuns nimeni la noi, decat baiatul cu pizza de aseara. Spuse Dudu care mereu avea un umor iesit din comun.
-Ciudat. Lasati-ma sa dau un telefon.
"-Buna ziua, Jared a ajuns la birou?
-Va trimit pe calculator ceva.
-Ok."
Primeste un fisier de tip video, il deschide si il privim cu atentie. Era camera de filmat din spatele incintei, care privea curtea din spate unde se lasa masinile angajatilor. Era surprins Jared urcand in masina, un barbat solid, arata ca un doctor, imbracat in alb, care statea ascuns dupa un copac, si astepta ca Jared sa intre in masina. Imediat ce Jared urca, acest necunoscut
Se indreapta spre masina lui, ii bate in geam, Jared deschide putin geamul, si "doctorul" ii spune ceva, care microfoanele camerei nu au putut inregistra. Filmarea continua si Jared coboara din masina si se duce la portbagaj, il deschide si se apleaca inauntru, schitand un gest ca si cum l-ar fi rugat pe necunoscutul nostru sa ii tina putin ridicat portbagajul. Acesta intinde mana si il tine doua secunde ridicat, apoi ii da drumul, cazand peste spatele lui Jared, omorandu-l. Doctorul priveste in jurul lui si il trage afara pe Jared si il duce undeva, afara din aria vizuala a camerei, apoi se inchide brusc, din nou, se deschide dupa jumatate de ora, Jared stand langa masina, cazut jos.
Doamna care statea la calculator s-a mirat, era logic, dar nu ca pe parcursul filmului. La final. Pusese stop la imaginile cu Jared langa masina, mareste zoom-ul si vede un semn pe gatul lui. Lasa imaginea deschisa pe ecran, deschide un sertar, si intervine Dudu:
-Ce este acest semn?
Nu scoate nici un cuvant, ia un dosar din sertar, il deschide si ne arata o poza, cu acelasi semn, de pe gatul lui Jared, dar pe gatul femeii de la benzinarie.
-Nu stiu ce este acest semn, agenti, arata ca o urma de dinti, dar nu sunt dinti de om.
-Ca si cum ar fi supt ce avea in interior, nu?
-Exact, Agent Mark. Cine sa faca asta?
-Mai bine zis, CE sa fi facut asta?! Spusese Dudu indignat.
-Multumim pentru timpul acordat, o zi buna. am spus.
Plecam, ne urcam in masina si ne cazam la un hotel apropiat. Am ajuns, ne-am stabilit si am inceput sa ne intrebam ce este acel semn si ce ar fi putut sa faca asta. Avem carti cu diferite creaturi paranormale si supranaturale. Am deschis cartea, am inceput sa rasfoiesc pagina cu pagina si pe la sfertul cartii aud la televizor:
"Un tanar de 20 de ani a fost gasit in propria lui camera cazut pe jos.
Este mort. "
Plecam imediat spre domiciliul tanarului. "Railway Street 208 ".
Intram inauntru, erau toti reprezentatii legii, familia, prieteni. O luam pe mama tanarului si o intrebam:
-Cum s-a intamplat? Cand ati observat?
Mama lui, suspinand si cu lacrimi in ochi, ne spune:
-Plecasem pana afara sa duc gunoiul, am zarit peste strada un barbat inalt, slab care ma privea insistent.
M-am dus in spatele casei sa las gunoiul, cand m-am intors disparuse, usa de la casa era deschisa. Copilul meu era mort, cazut langa scaun.
-Aveti idee cine era acea persoana? Fiul dumneavoastra avea dusmani?
-Fiul meu era un copil extraordinar, nu avea cine sa ii fie dusman. Era prieten cu toata lumea.
-Cumva acea persoana era imbracata in negru sau in alb?
-Nu, era ca un gradinar. Manusi, salopeta. Dar ceea ce este ciudat, este faptul ca a lasat ceva in urma.
-Ce?
-Haideti cu mine.
Am urmat-o pana in camera fiului ei, el fiind acolo, langa scaun asa cum l-a lasat individul. Ne-am aplecat asupra lui, l-am intors cu spatele in sus, avea pe gat acelasi semn ca celelalte victime.
Pe fata lui Dudu se putea vedea ura si dusmania pe care o simtea.
-Doamna, stiti cumva daca fiul dumneavoastra cunostea o fata Mary Adams?
-Nu, din cate am retinut, nu.
-Multumim pentru informatii.
Plecam din casa, ne intoarcem la hotel.
-Deci, victimele nu aveau legatura, semnul, si mirosul pe care l-am simtit la Andy, tanarul de 20 de ani, care corespundea cu mirosul de care ne povestea doamna de la ziar, si pe care probabil pe care il puteai simtii si daca te apropiai de acea femeie de la benzinarie. Dar, totusi, criminalul a fost diferit de fiecare data. I-am explicat lui Dudu.
-Sau, acelasi criminal deghizat in alte persoane.
-Nu se poate. Aratau altfel, chiar si la fata. am intors un contra argument.
-Nu am spus ca este un om, Vlad!
-Poftim?!
-Hai acasa, am o idee.
- To be continued -