Kratos

Demon Blood

Eram cam la sfarsitul lunei mai, se apropia ziua mea de nastere, zi care avea sa fie una foarte trista, din cauza ca era prima aniversare fara parinti. Tatal meu a plecat de foarte mult timp de acasa, si nu a mai dat nici un semn de viata, iar mama mea a fost ucisa in urma cu cateva luni de un demon, motiv pentru care am inceput cu fratele meu vanatoarea. Vreau sa ma razbun pe toti demonii de pe acest pamant pentru ceea ce i-au facut mamei mele. Sunt constient de faptul ca ma depasesc numeric cu vreo o suta sau doua sute de "bucati", si ca imi pun viata in pericol in fiecare zi. Nu ma interesa nimic. Nimeni nu ma putea desparti de ura si de sentimentul de razbunare pe care il purtam in suflet.
Asadar, eram intr-o seara cu Dudu si Basti la un bar, beam ceva. Era sfsrsit de saptamana si ne petreceam o seara a burlacilor. Afara s-a auzit ca un tunet, si nu ma refer la felul cum a sunat, ma refer la cat de puternic a fost zgomotul. Clientii barului s-au speriat si l-au parasit de indata. Noi ne-am ridicat de la masa, si am iesit in pragul barului, era intuneric, pe strada umbland doar zvonurile care speriau oamenii. Nu era nimic ce ar putea creea acel zgomot. Pentru ca tot am iesit, am si plecat. Din sens contrar venea un barbat scund, solid si cu o privire de criminal. Nu i-am dat importanta. A trecut pe langa mine, iar Dudu s-a uitat la el atent.

-Ce ochi frumosi avea domnul care a trecut. A spus Dudu.

-Avea ochii verzi, am spus.

-Ba nu, avea ochii negrii.

Basti a intervenit:

-Mare lucru.. Si eu am ochii negrii

-Nu, el avea ochii total negrii.

Cand a auzit Basti, s-a oprit, a aplecat privirea in jos, a oftat puternic si a spus:

-Era un demon, iar zgomotul pe care l-ati auzit era din cauza ca tipul care a trecut pe langa noi este proaspat posedat...

Ne-am intors grabiti inapoi in bar, cu cutitele in mana, sa omoram demonul.
Era la bar, cu o halba de bere in fata, discuta cu barmanul. M-am asezat langa el, l-am bagat in seama:

-Ce seara linistita..Nu-i asa?

-Da.
Statea cu capul in jos, ca si cum ar fi suparat.

-Ati patit ceva?

A ridicat incet capul, credeam ca vrea sa ma omoare. Din spatele lui, Dudu i-a bagat cutitul printre coaste, barbatul cazand pe jos, facand o balta de sange.
Barmanul s-a speriat, a scapat din mana paharul, si s-a dat un pas in spate.

-Baieti, un demon cand moare, se comporta ca un inger doar ca in loc de o lumina albastra, iese una rosie, fata luminandu-se in aceeasi culoare.

-Deci.. Nu el era demonul?

-Nu, se poate ca tipul pe care l-ati omorat, sa fie doar un intermediar pentru sufletul demonului. Sau doar poate nu ii placea acest corp, si a posedat corpul barmanului..

Ne-am intors imediat spre bar, si barmanul disparuse. Usa care ducea spre un vestiar al lui fiind larg deschisa. Am intrat inauntru, am zarit un geam, pe care intra un aer rece al aerului, ceea ce insemna ca geamul a fost si inca este deschis. Demonul scapase, iar noi omorasem o persoana nevinovata.