Kratos

The Shape-Shifter (2)

Am intrat pe usa, am aruncat cartea pe care o tineam in geanta mea de piele, si m-am asezat pe un scaun, am proptit cartea pe picioare si am inceput sa o rasfoiesc, sa caut ceva legat de acel semn pe gat. In timpul asta, Dudu, pasea incet in spatele meu, cu o budinca de vanilie in mana ( era preferata lui ), si imi spune ca ar avea el o idee despre ceea ce se petrece.
-Gandestete logic, Vlad. Acelasi semn, trei persoane diferite. Nu iti este clar? Ceva ce se muta dintr-o persoana in alta, ceva ce se hraneste cu victimele, cauza semnului de pe gat.
-Un schimbator de fețe.
-Te-ai prins, spusese Dudu savurand lingurita de budinca pe care o impingea pana in gat.
Am cautat repede "Schimbatorul de fete" in carte, si am gasit pe jumatate de pagina o explicatie:
"Schimbatorul de fețe este cunoscut sub numele de "Joker" si este o creatura care poseda persoane, si omoara victime tinere, care se joaca jocuri de noroc. Le omoara, iar dupa se hraneste cu sangele lor, lasand pe gatul victimei numele urmatoarei victime.
Poate fi omorat doar tragand in persoana pe care o poseda, cu un glont de argint, in urma caruia spiritul va disparea pentru totdeauna."
-Scrie ca lasa in urma sa semnul pe care scrie numele urmatoarei victime.
-Deci trebuie sa mergem la morga.
Pentru ca nu mai aveam sa ne intoarcem acasa, ne impachetam armele, slefuim putin gloantele de argint pe care le aveam in geanta, le introducem in pistoale, si plecam la drum. In drum spre morga, am zarit pe geamul masinii, o fetita cu un ursulet de plus in mana, care privea insistent asupra unui cos de gunoi. Din spatele acestuia iese o persoana destul de sifonata din punct de vedere al hainelor si al aspectului fizic, ca un om al straziiz.
Intorc pentru o secunda privirea spre drum, pentru a nu reusi sa provoc un accident, si cand ma uit inapoi, cei doi nu mai erau, capul ursuletului vazandu-se in cosul de gunoi. Oare acel om al strazii era noua victima? Nu putem afla decat intr-un singur fel.
Ajunsi la morga, prezentandu-ne in calitatea noastra de agenti FBI, intram in camera cu frigiderele unde se "odihneau" toate victimele schimbatorului de fete.
Erau trei mese, pe fiecare cate o persoana. M-am uitat la semnul de pe gatul lui Jared, angajat al ziarului UNKNOWN, ma rog, fost angajat. Scria "Andy 151"
-Ok, Andy a fost urmatoarea lui victima, tanarul de douazeci de ani, dar 151 de la ce vine?
-Buna intrebare. Ia vezi Vlade, pe gatul lui Andy ce scrie?
-"Mike 151"
-Si pe gatul Annei? Fetei de la benzinarie?
-"Jared 151"
-Hm.. Numele se potrivesc, dar, numerele ce semnifica?
Primesc un telefon.
-Alo?
-Buna ziua, agent Mark.
Era femeia cu care am stat de vorba la ziar.
-Buna ziua si dumneavoastra.
-Va rog, cat se poate de repede sa ajungeti la noi sa va aratam ceva.
-Ok.
Parasim morga si plecam spre cladirea "mama" a ziarului. Am ajuns destul de repede. Puteam ajunge si mai repede daca pe fratele meu nu il apucau poftele. Ne-am oprit la benzinarie, am alimentat, am cumparat...budinca.. Si am plecat. Ajunsi in fata cladirii, ne scoatem legitimatiile din nou, intram si ne oprim la doamna Phelipe.
-Am vrut sa va arat cateva poze.
Erau imaginile cu fetita si cu omul strazii. Asa cum credeam, schimbatorul lovise din nou. Nu mai aveam nevoie de nici o alta explicatie si am plecat spre locul unde se intamplase, unde se ancheta, si unde inca era acea persoana neingrijita. Am patruns in "miez", am ajuns la victima, si ne-am uitat pe gatul sau. Culoarea neagra cu care era facut semnul nu prea se distingea de culoarea murdara a pielii. Cred ca lui Dudu i se va intoarce budinca inapoi.
-De ce razi, Vlad?
-E.. Nimic, mi-am adus aminte de ceva vechi. am reusit sa imi maschez rasul despre budinca fratelui meu, care avea sa ii fie un dusman in momentele ce vor urma.
-Zi-mi ce scrie pe gatul lui si nu mai face ca soarecele aici. Spuse Dudu putin nervos.
-"Ted 151"
-Ok, l-am controlat in buzunarul interior al gecii, era un act de identitate. L-am inspectat, uitandu-ne intai la nume. Mike Cocev il chema pe decedat. Parasim locul faptei, mergem acasa si cautam pe sfantul internet o adresa din Michigan care sa contina 151..
-Dudu, poate sa nu fie obligatoriu 151.
-Ce vrea sa insemne asta? Spuse cu gura plina de budinca.
-Poate nu am citit bine. Poate sunt litere. Initialele a ceva.
-A ce ar putea fi?
-Cauta pe net "CASINO TISSOT", i-am spus pe un ton strident.
"Casino Tissot, strada Francesca, 151."
Sigla acestui club este o coroana pe care scrie "TST". Initiale ce ar putea fi usor confundate cu "151".
-Deci, Dudu, ti-am zis. Este si numarul clubului, este si prescurtarea numelui.
-De unde stiai ce trebuia sa caut cu acel casino?
-Scrie in carte ca schimbatorul are doar victime drogate cu jocuri de noroc.
-Aaaa, si mie imi plac fetele rebele care o ard in casino-uri, spuse Dudu razand.
-Nu avem timp de glume. Trebuie sa mergem la casino si sa intrebam de cineva Ted.
-Inainte ne oprim la benzinarie, raspunde fratele meu parasind casa.
"Off, daca ar fi un lucru ce as ura in lumea asta ar fi budinca de vanilie."
L-am urmat si eu si am iesit din casa, indreptandu-ma spre masina.
Ajunsi in fata casino-ului, coboram din masina, imbracati cu geci de piele si cu ochelari de soare cu lentile negre la ochi, si intram inauntru. Mergem direct la bar si intrebam de cineva Ted.
-Buna ziua. Cunoasteti pe cineva cu numele Ted?
-Ted? Toata lumea il cunoaste. Tocmai ce a parasit clubul, ne-a luat 10.000 si a plecat, raspunse barmanul.
-Si unde s-a dus?
-Zicea ceva de o banca sa ii depuna. Este chiar una la doua strazi mai incolo. Poate il puteti prinde din urma.
-Multumim.
Parasim localul aproape alergand, am luat-o pe jos spre banca si l-am vazut pe Ted al nostru cu o servieta in mana, si pe partea cealalta un politist ce il privea cu furie. Micsoram pasii, lasandu-l pe Ted sa o ia in fata.
Politistul traverseaza strada, se uita stanga dreapta si il apuca pe maniacul jocurilor de noroc de haina, il taraste intr-un parc sumbru de aproape, noi il urmam, intrand dupa el in parc. Il duce in spate de tot si il tranteste de un copac.
-Dudu, ai pistolul incarcat, da?
-Ca de fiecare data.
-Vorbeste mai incet, si, opreste-te din a manca budinca.
-Ok, spuse el stramband din nas si aruncand borcanul pe spate.
-Am ajuns foarte aproape de el, si observam cum se apropie cu dintii de gatul lui Ted, dorind sa se hraneasca, probabil, cu sangele lui. Un zgomot de incarcator se aude in apropiere.
-Ce faci ma? Te-am intrebat daca il ai incarcat.
-Da, mancam si nu te ascultam pe tine.
Imediat ce s-a auzit zgomotul, s-a dus la Dudu intr-o fractiune de secunda, a deschis gura si a scos un raget puternic, aruncandu-l departe de locul cu pricina, pe fratele meu.
S-a intors la Ted, si eram nevoit sa ma descurc singur.
Am iesit de dupa copac si am strigat:
-Hei, son of a bitch!
In acel moment s-a ridicat in picioare, si glontul de argint din pistolul meu a pornit spre capul lui. Imi pare rau pentru persoana pe care am omorat-o cu acest glont, dar daca nu o faceam, puteau fii mult mai multe victime. Fetita a cazut jos, din ea ridicandu-se ca un fum negru, urmat de un strigat ca cel care ni-l imaginam in iad. Strigate de oameni chinuiti.
Dupa cateva zeci de minute, in fata parcului, am chemat ambulanta sa il ia pe Ted deoarece dupa contactul cu copacul a ramas cu o durere infernala de spate. Ne-a multumit cu o voce si o expresie a fetei asemanatoare cu a unui caine caruia i se da mancare de pisici.
Am plecat de acolo, am incinerat fata intr-o parcare de masini, ne-am urcat si noi in masina noastra, si am plecat si noi la spital, deoarece prostul de Dudu, ca nu am cum sa spun altfel, a cazut cu capul de un topogan atunci cand a fost aruncat de schimbatorul de fete. In drum spre spital, rasufland usurat, mi-am desfacut un borcan de budinca si am gustat si eu sa vad cum este, ce este asa atragator pentru fratele meu. In secunda doi, am deschis geamul, si o pata galbuie s-a lipit de parbrizul masinii din spate. SORRY, budinca lui Dudu.