Elemente Oculte in Lumea Globalizata

Capitolul I : Calea neofitului

" Singurul mod de a îl sluji pe Zeu este acela de a nu fi rău " – Hermes Trismegistus

      Pentru a înțelege calea neofitului mai întai trebuie să definim ce înseamnă a fi un neofit. Putem spune că acesta este persoana care a abandonat un sistem de credințe și care a aderat de curând la alta, el nefiind pe deplin inițiat. În cartea Contribuții la Problema Viselor ,Silviu Rusu spune " Cine vrea să progreseze ,acela trebue să abandoneze credință oarba, trebuie să își dea seama ,că nici o carte nu e infalibila ,deoarece cunoștință noastră despre adevăr este progresiva și fiecare zi ne aduce cate o cunoștință noua . "

     Convertirea se face pe baza unei examinări atente asupra sistemului de credință/spiritualitate actuala. În majoritatea cazurilor, acest sistem presupune o credință monoteista. În ce privește creștinătatea, aceasta mai atent examinata gasin din ce în ce mai multe nereguli și lucruri absurde predicate în fiecare colt al lumii. După spusele lui Edward Gibbon , creștinătatea este probabil cea mai veritabila forma de manipulare exprimata prin instituții ce ar trebui să predice iubirea universala,însă ea o transforma într-o corporație multinațională de profit care de-a lungul istoriei nu mai are nici cea mai mica legătură cu nucleul sau filozofic .Astfel, el spune că tot ce se alfa în teologia (theos-zeu, logos- gândire,principiu ) creștină este împrumutată din celelalte culturi pentru că cetățenii de rand ce încă aveau vechile credințe în zei să se poată converti mai ușor la creștinism, găsind astfel elemente comune din vechile religii.

      Așadar, neofitul are responsabilitatea de a cerceta amănunțit vechiul sistem de valori și a adopta o poziție sceptica fata de următoarea alegere spirituala. Pentru a aduce lumina asupra unor chestiuni trebuie menționat că odată ce am stabilit corelația dintre creștinism și vechiul set de valori antice putem înțelege mai bine deosebirile în ce privește ideologia acestor religii. Pornind de la cuvântul pagan [pagan- lat.] care se refera defapt la marea majoritate a cetățenilor unui stat și anume la țărani și unii proprietarii de pământ , locuitori ai mediului rural , observam cu exactitate manipularea creata de biserica creștină . În logica acestui lucru trebuie argumentat că la sfârșitul imperiului roman mare parte a populației migrează din zonele urbane către cele rurale, astfel încât marea majoritate a oamenilor de rand [ plebei ] se afla în sate și mici comunități ducând o viață agricola,iar nobilimea trăiește în oraș sau într-un mediu fortificat (castele,castre, forturi,etc). Creștinismul așadar și-a început dominația spirituala în rândul nobilimii [patricienilor] ,unde odată convertiți, biserica avea țoață structura administrativa și economica la îndemăna pentru a prelua farghiile puterii. Fie că vorbim de o putere spirituala sau o putere politica, acest lucru arata că biserica deținea puterea absoluta pe ambele planuri . Neofitul,așadar nu se poate intrepta către ceva ce este dogmatic,constrângător către persoana să , exigent peste măsură , ceva care a comis nenumărate crime și se face vinovat de genocid în ce privește cunosterea ; pe parcursul lucrării vom putea observa câteva din împrumuturile creștinismului din diverse religii antice și culte.

      O dată ce neofitul vede limpede aceste chestiuni se poate îndreptă către gnostica, câtră cunoaștere [ greaca gnosis = cunoaștere ] ' scopul cunoașterii este de a cunoaște Divinitatea / Universul iar secretul acestui fapt este că Divinitatea pe care o căutam, referindu-ne la microcosmos rezida și interacționează înăuntrul nostru, Zeul așadar este unul lăuntric pentru că fiecare din noi are capacitatea de a fi iluminat.

Ce este ocultul ?

Putem spune că parcursul celui care vrea să fie inițiat ,calea neofitului este aceea a ocultului.Acesta provine din cuvântul lat. " occultus " ce înseamnă ascuns sau secret, lafel că sinonimul sau arcanum ori arcana - ce înseamnă secret, ținut ascuns .De aceea mai putem folosi cuvântul de arcana când studiem ocultismul. Acesta face referire la invataririle și filozofiile preistorice și antice considerate secrete.