Rose în doi

8 1 0
                                    

Hai la un vin, să povestim
Că de noi nu prea mai știm
Hai la un pahar și-o vorbă
Sângele din noi să fiarbă

Rose-ul e al sufletului hrană
Vindecă instant orice rană
Preferatul nostru fără îndoială
El elimină orice urmă de sfială

Gustul lui e bun, al tău e divin
Mă seduce, mă face să revin
Revin cu plăcere să te gust iar
După vin îmi dai și trupul în dar

Te lași dusă de val cu fiecare pahar
Nu îți frică, eu sunt al tău salvamar
Privirea ta mă incită și mă dezbracă
Apoi și mâinile tale încep să o facă

Însetat de vin, dar mai ales de tine
Îți sărut umerii până la suspine
Buze, gât, sâni, nimic nu scapă
Rose-ul amintiri comune dezgroapă

Nu mă îmbată vinul precum buzele
Nu mă pot sătura vreodată de ele
Vorbele rămân pentru mai târziu
Dar rămâne secret, nu mai descriu

File de jurnal Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum