N-am nevoie de cineva ca să strălucesc
La fel cum nu am ca să mă prăbușesc
Mă descurc singur în ambele situații
Filme nebune în cap, în piept palpitații
O ard printre stele, acolo îmi este locul
Rup de fiecare dată, stiu pe de rost jocul
Fire de artist, poet, titulatura mi se cuvine
Cuvintele-s jucării, transpun bucăți din mine
Ma joc cu mintea ta, te bag în lumea mea
Însă îți dezvalui doar o parte mică din ea
Restul e mister, descoperit de prea puțini
Să te bucuri de floare, tre' să treci de spini
Trec mult prea repede anii, evoluez constant
Insa oricum ar fi, eu rămân la fel de arogant
Prea plin de mine, conștient în propriile forțe
În interior un vulcan, sufletu-i pus pe torțe
Încă odată ironia sorții mă lasă fără cuvinte
Născut de ziua crucii, nu cred în cele sfinte
Am făcut douăzeci și sase, mare realizare
Vârsta e doar un număr, ce-și dă actualizare
Nu mă schimbă, sau cel puțin eu nu realizez
Însă, uneori, ar cam fi cazul să mă maturizez
E ziua mea, deci nu e nici un prilej de bucurie
Nu sărbătoresc, îs singur la această oră târzie
Sunt singur de-o viață, de ce ar fi altfel astăzi
Home Alone ca și Kevin, fără femei sau brigăzi
CITEȘTI
File de jurnal
PoetryÎn volumul ce urmează am aruncat câteva pagini din jurnal, nu sunt in ordine cronologică, pentru că uneori iubesc să trăiesc în haos. Nu e un jurnal clasic, nu conține doar povești, cuprinde și un amalgam de stări și bucăți din suflet.
