VI

384 22 13
                                    

5 ianuarie 2020
2:00 am  
Dragă jurnalule, 

Notele sale au scăzut. 

Mă îngrijorează. 

Știu că notele nu reflectă cât e de deștept, că ele sunt doar niște cifre. 
Dar îmi e frică de ce efect au asupra lui.  E un băiat sensibil.    

Jurnalule, i-am văzut tăieturile.  S-au simţit ca nişte cuţite în inima mea.  Încă sper ca ele să nu fie făcute intenționat, ci de vreun animal de la clinica veterinară la care face voluntariat, dar forma lor si adâncimea reușesc să mă facă să mă îndoiesc de acest lucru... 

Nu ştiu dacă ceilalţi au observat, însă eu am făcut-o. Mi-a curs o lacrimă în timp ce priveam.  Mi s-a adeverit una dinte cele mai mari temeri...  

De asemenea, jurnalule, i-am găsit blog-ul de pe twitter.  Alte lovituri în stomac. 

Postează şi dă Retweet (la) poze cu o puternică tentă suicidală, self harm, anorexie.  Ba chiar am găsit o postare de astăzi cu un link de la melodia '24' de la Jem, ălaturi fiind adăugat mesajul: "Este greu să scrii o scrisoare de 'rămas bun' atunci când lacrimile curg şiroaie. În orice caz, este gata diseară. Îmi pare rău, familie, îmi pare rău, prieteni. Nu este vina voastră, este a mea. Doar a mea. Mamă, vin la tine.
Aşteaptă-mă. Este timpul. Sunt pregătit de somnul veşnic."

Şi ceea ce mă sperie cel mai tare este faptul că a postat acest lucru acum jumătate de ora şi de atunci nimic. 

Linişte, linişte şi iar linişte. 

Urăsc liniștea aceasta.

Este incomodă și mă sperie.

Prea mult suspans. 

Îmi este frică de ceea ce vrea să facă.  

Dar poate mă îngrijorez degeaba. 

Poate că s-a culcat. 

Poate că este afară cu prietenii lui. 

Poate îşi face temele. 

Poate face o baie. 

Poate se uită la un film. 

Poate e cu un baiat sau o fata mult mai frumoasă decât mine, oricum. 

Poate cântă. 

Poate desenează. 

Poate citește. 

Poate face niște exerciții. 

Poate... 

Dar am o presimţire rea, foarte rea.  Mai bine m-aş duce să verific. 

Am stat prea mult timp pe tuşă, acum e rândul meu să intru în teren, până nu e prea târziu. 

Dacă nu va fi al meu, îmi doresc să fim măcar prieteni. 

Deşi nu vreau să-mi fie prieten, vreau să mă sărute şi să mă iubescă cel puţin 1% din cât îl iubesc eu. 

Şi-n plus, cine ar fi prieten cu un ciudat ca mine? 

un ciudat care are lumea ei pentru că îi este frică de cea reală. De ce? Pentru că lumea reală e rea și dură. 

Realitatea doare. 

Mult prea tare. 

Cine ar fi prieten cu un ciudat care plânge atunci când personajul lui preferat dintr-o carte este omorât de autor? 

Cine ar fi prieten cu un ciudat care plânge atunci când personajul lui preferat dintr-un serial este rănită sau omorâtă? 

Cine ar fi prieten cu un ciudat care plânge atunci când apar probleme între protagoniștii cuplului lui precerat? 

Cine ar fi prieten cu un ciudat care ascultă mai mereu muzică pentru a nu-şi mai auzi gândurile dure şi vocile nemiloase ale demonilor ei interiori? 

Cine ar fi prieten cu un ciudat căreia îi este frică de respingere şi de aceea preferă să tacă şi să-şi aşterne gândurile pe-o foaie de hârtie? 

Cine ar fi prieten cu o persoană care poartă doar culori închise?

Ei spun că sunt ciudat, dar ei nu înţeleg.

Ei nu mă înţeleg.

Negrul nu este trist, este poetic şi profund. Nu toţi îl înţeleg. Nu toţi observă splendoarea negrului emănată prin simplitatea de care dă dovadă. 

În plus, negrul îmi ascunde corpul.  Uneori mă întreb cum de mă suporţi, cum reuşeşti.  Apoi îmi aduc vag aminte că eşti silit să o faci. 

Eşti silit să fii pătat de lacrimile, gândurile, temerile, frustrările, sentimentele mele. 

Dacă ai fi real oare m-ai părăsi şi tu? 

Celorlalţi le-a fost uşor, nu văd de ce nu ai face-o şi tu... 

În orice caz, mă duc spre el. 

Trebuie să ştiu.  

Te voi ţine la curent, vei fi primul care va afla (după mine, evident), 

Al tau prieten.  

------------------ 
Salutare toată lumea. aceasta este un capitol mai lung ca sa ma revansez ca nu am postat ceva timp, also aper ca ati adaugat cartea la lista sa mai stiti cand postez :)

din pacate nu pot raspunde la comentarii nu stiu de ce dar sa stiti ca eu le vad si ma fac enorm sa zambesc c:

Toate bune? 

Dap păi, ca să n-o mai lungesc, mulţumesc pentru toate voturile, chiar daca nu au fost multe, au fost mai multe decat ma asteptam in ultima saptamana, părerile (pe care VA ROG sa le lasati la fiecare capitol ca sa stiu si parearea voastra)
şi vizualizările c: 
Înseamnă enorm pentru mine,

mai ales din cauză că e un clişeu. 

Din nou, mulţumesc extrem de mult! 
Love ya all 

Baftă la şcoală.

baiatul din fata clasei || DNFUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum