Amore Mio

Capitol 2

 Deșchid ochii și mă uit în jur. Pentru câteva secunde am pierdut contactul cu realitatea. Sar de pe pod, dar nu, nu in apă, pe trotuar, nu am ajuns chiar în punctul ala, nu încă cel puțin. Imi continui drumul destul de multă vreme până ce ajung în fața casei. Intru și observ că nu e nimeni. Probabil tata e încă la lucru, mă întreb pe cine mai are de rapit de data asta. Are afaceri interesante si prieteni tare ciudați. Urc în camera mea și mă schimb de hainele reci si umede in ceva comod si uscat. Aleg să mă plimb prin casă si să mă uit aiurea pe pereți la diverse fotografii. Pe pereții din camera mea erau cateva fotografii cu mine și cu ai mei și încă cateva cu mine și ei bine cei doi prieteni pe care ii am. Sau aveam. Probabil să ai o relație e mai important decat să ai prieteni. Cel puțin in unul din cazuri. Ma intorc in camera si ma uit la pozele din album, poze de acum cativa ani, altele de cand eram mici mici. Cele mai recente poze is de la un carnaval de anul trecut. Eu l-am convins să mergem. Cine se gândea că ar fi ultima dată cand o sa vorbim calumea, cand o să il pot privi in ochii si să stiu că ii pasă de mine. Relatia lui a schimbat totul. Absolut totul. Inchid albumul și îl strang la piept apoi mă intind în pat. Stau puțin cu ochii închisi apoi mă intind si i-au telefonul. Evident, niciun mesaj. Oare la ce mă asteptam? Ma uit putin pe retelele de socializare și doar ce crede-ți? Normal că era cu iubita lui. Intru pe mess, ii schimbasem porecla si nici nu a observat. Citesc puțin prin conversație și realizez, iar, cat de dor imi e de el. Brusc aud ușa de la parter. E ciudat tata nu ar trebui să ajungă acasă deja. Aud pași deci decid să ies din cameră.