Taehyung era lipit de perete cu mâinele mobilizate desupra capului ochii săi emanând frica. Se întâmplase totul așa rapid. Nici nu a putut reacționa cum trebuie ca se trezi complet vulnerabil simntind acele maini cum ii strânse încheieturile. Își deschise gura dar îl închise înapoi, habar nu avea ce sa spună mai ales dupa acea privire ce ii măsura fiecare mișcare, parca dorind sa îl citească înainte sa treacă la fapte. Dar ii promise ca nu îl va răni corect?
Era așa speriat încât putea sa simnte cu picioarele mai aveau puțin și cedau, dar persoana din fața lui își împinse genunchiul in mijlocul picioarele sale așa oprindul in a cădea. Respirațiile i se accelerau iar inima batea îngrozitor de repede. Intra intr-o stare de panica.
"Trebuie sa te calmezi ori îmi va fi greu sa te domin" șopti rece in urechea băiatului acesta inchizandu-și dureros ochii simntind cum va plânge.
Avea nevoie de o scăpare, avea nevoie ca Jimin sau Jin sa bată in usa pentru a vedea dacă e bine , dar știa ca era târziu și cel mai probabil ei dorm, ceea ce nu îl calma deloc pe blond. Jeongguk sufla aer ferbinte pe fața băiatului acesta tresarind brusc. Pupila i se delata iar buza de jos incepu sa tremure de frica ca va fi violat. Totuși brunetul ofta nervos dând drumul mâinelor ce au căzut fără pic de energie , ochii celui mic privind in gol lacrimile căzând încet din ei. Chiar dacă ar fi vrut sa îl simnta nu putea și asta îl fustra.
"La dracu" înjură lăsându-și capul pe spate Taehyung privind fascinant mărul lui adam ce se mișca.
Jeongguk își muta înapoi ochii pe blond plasându-și lent palma pe obrazul sau.
"Ne vedem incurand baby"
***
Taehyung se trezi cu greu când razele soarele ii mângâia chipul acesta frecandu-ai dosul palmei pentru a alunga ceata din ochi. Era trecut de 9 am iar blondul trebuia sa coboara pentru a mânca ceva mai ales ca nu o făcuse timp de 24 de ore. Cât timp se intrepta spre bucătărie in minta sa se derulau scenele de aseară doar ca părea ca e un vis, nu era sigur. Nu ținea minte, nu știa dacă chiar criminalul Seoului a fost in camera lui, dar era sigur ca a fost realitate. Un cascăt ii părăsi buzele când se afla deja la masa privind in gol câteva secunde pana când doua brațe ii înconjurase talia intr-o îmbrățișare strânsă.
"Insfarsit Tae, nu ai idee ce mai speriat"
Taehyung ofta slab întorcându-se așa ajungând cu chipul lipit de pieptul prietenului sau suspinând. Tot ce avea nevoie acum este sa își piardă ziua cu cei trei prieteni. Doar așa putea sa își ia gândul de la acel vis ciudat.
"Poți sa nu îmi spui dacă nu poți dar te rog nu mai face asta, am crezut ca îmi pierd mințile fără sa știu dacă ești bine" rosti slab Jimin.
"Nu-ti face griji am avut doar o zi prosta nimic mai mult" îl calma pe rozaliu schițând un zâmbet fortat.
Ura ca își minte cel mai bun prieten dar trebuia sa o facă fiindcă era conștient ca va răbufni furios dacă ii spune ca a vorbit, mai mult fortat, cu acel străin ce ii da târcoale deja de câteva nopți, și încă avea nevoie de o explicație despre acel vis ciudat ce părea parca prea real.
"O zi!? ai stat in acea camera de doua zile Tae și sunt sigur ca ai înfometat" rosti îngrijorat fiind atent in ochii ciocolatiu a blondului ce ii închide expirând lent aerul ținut de câteva secunde din plămâni.
"Sunt bine, oricum unde sunt Jin și Yoongi hyung?"
"Jin a plecat la cafenea iar Yoongi cred ca acasa nu știu" răspunde după un timp pregătind alimentele pentru omleta.
Taehyung ofta slab lasându-l pe rozaliu sa facă micul dejun. Putea sa își simnte cum stomacul scoate sunetele obscente iar durerea apăruse și ea după câteva secunde. Nu a fost bine sa treacă peste mese dar nici sa își facă aparaitia după acele mesaje ce semănau mai mult a amenințare. Era conștient ca in orice secunda putea sa apara.
"Taehyung?" blondul întoarse capul de la geam scoțând un 'hm' sec. "Ești sigur ca te simnti bine?"
Putea doar sa răspunde pozitiv fiindcă nici el nu mai știa dacă e bine. Jimin decise sa o lase balta știind ca e imposibil sa scoți ceva de la blond. După masa ce paruse o eternitate Taehyung se afla din nou in acea camera rece și întunecată privind debusolat soarele ce batea slab transmițând raze mici in interiorul camerei. Liniștea era calmanta pana fusese distrusă de un sunet ce venise de pe noptiera Taehyung aplecanduse cu greu sa apuce telefonul fiind nevoit sa își închidă câteva secunde ochii din cauza luminii puternice venite de pe ecran. Clipise de câteva ori pentru a se obișnui cu acea luminițe puternica un oftat prelinduse pe buze când văzu mesajul de la Jin.