Era ora 19 și 58. Eu și noii mei prieteni eram în drum spre mega-petrecerea care urma să aibă loc pe cea mai mare pistă din LA, care îi aparține lui Jack. Conduceam Lamborghini-ul galben cu scaunele dintr-o piele maro geniala. Amber era în dreapta mea, îi plăcea stilul meu de a conduce, chiar era fascinată. Purtam niște pantaloni negri scurți din piele, un top alb din dantela mai sus de buric și niște ghete negre scurte. Aveam de gând să câștig aceasta cursă și să mi se facă simțită prezența. Nu îmi place să rămân doar o fata simplă și necunoscută. Ceilalți erau în Mercedes-ul lui Travis, în spatele meu. În concluzie, eram niște copii de bani gata cu fițe, arfe și haine scumpe. Nu spun că îmi displace asta.
După GPS-ul instalat în mașină, casa și pista lui Jack erau la periferia orașului, lângă o pădure, aparent un parc imens, care era tot a mafiotului nostru.
"Uhm, Lea.. Unde mergem și cine este acest prieten al tau care organizează petrecerea?" Întreaba Amber, puțin confuză.
"Numele lui este Jack. Pista e la ieșirea din oraș. De c.."
"Ești nebuna?! Jack?! Pista la ieșirea orașului?! Dumnezeule, dacă e acel Jack pe care îl știe tot LA-ul ești nebuna!" Țipa așa-zisa mea prietena, intrerupându-mă.
"Uite, Amber.. Îl cunosc. E super misto."
"Oh nu, nu e! Chiar nu e, fato.. Cine stie ce se va intampla, doamne." Bolborosește, dar propun să nu o bag in seama in următoarele 3 minute.
Muzica începe sa se audă din ce in ce mai tare, aproape ajunsesem. Din câte mi-a spus Carter, casa fratelui sau e pe partea opusa pistei, iar eu trebuie sa trec mai întâi pe la el.
Opresc masina in fața casei și ma uit la Amber.
"Deci, trebuie sa merg sa discut ceva cu Jack. Tu si ceilalti puteți merge pe pistă, deja a inceput destrabălarea. Voi veni si eu in cateva minute. Ne auzim."
"Bine. Te sun daca e ceva" Spune ieșind din mașina și imi face cu ochiul. Nebuna.
Merg pe aleea imensă din marmură, admirând curtea frumos aranjată. In fața vilei observ un foișor unde stăteau 2 bărbați, discutând si afumându-se. Mă apropii cu pași lenți si deja mi-e silă să-l văd pe creț pentru a n-a oară pe ziua de azi.
"Tu trebuie sa fii Lea. Acea Lea despre care toată Londra vorbește, așa-i?" Se uita bărbatul ciudat care mângâia un pui de râs, rânjind. Wtf oamenii ăștia chiar sunt ciudați pe aici.
"Da, Lea Mills. Acea Lea Mills. Tu trebuie sa fii Jack. Acel Jack despre care tot LA-ul vorbeste, așa-i?" Îl imit dându-mi ochii peste cap, stand sprijinită de intrarea in foișor. Privirea oarecum lasciva a demonului ma facea să ii dau un pumn in fața aia putin drăguță, pe care nu am prea analizat-o, încercând sa par neutră la priviri de genu.
"Ăla sunt. Ia un loc, no?" Credeam că nu ma mai intrebi, dobitocule. Ma așez pe canapeaua din piele de șarpe probabil, lăsându-l să-și continue fraza. "Frate-miu mi-a zis o groază de lucrui despre tine. Chiar l-ai impresionat, si am inteles ca esti cea mai bună de pe acolo." Spune și idiotul cap-de-conopidă începe să râdă.
"Oh te rog, trebuie sa glumesti. Dacă ea e cel mai bun șofer și toate cele, atunci femeia de serviciu e cea mai bună gagică la pat, ceea ce îți spun sigur că nu e."
"Harry, ți-am spus să te potolești cu argumentele astea de prost gust. Tipa asta l-a înfrânt si pe Stalinski, ceea ce tu nu ai putut, așa că te-aș ruga să taci." Ooo, nenea știe de victoriile mele, bun așa, amice. Îi fac cu ochiul, obicei puțin preluat de la Amber si mă uit la așa-zisul Harry care își da ochii peste cap, își ia paharul cu scotch probabil, si pleaca, putin umilit, dar si nervos.
Am mai discutat cu "șefu" despre noile mele atribuții, despre micul Carter de acum 25 ani si despre cursa din seara asta, care va fi intre mine, demon, cei 5 pișpirici din gașca ăluia si alți tipi de-ai lui Jack.
"Hei gagicilor, ce faceți?" Le intreb pe Amber si Maya atunci cand le gasesc in multime.
"Hei fato! Bine, ne tot intrebam pe unde umbla regina." Spune roscata si incep amandoua sa rada.
"Haha, buna gluma, am uitat sa rad." Imi rotesc din nou ochii, destul de des astazi. "In 10 minute incepe cursa, castig, iar apoi plecam. Maine avem dracu ore." Nu ca as vrea sa fiu vreun copil model sau ceva de genul, cu toate ca notele mele erau unele exceptionale, imi cam placea sa ma joc cu nervii profesorilor.
"Si ce? Deabia am gasit o gagica misto, acum ma scuzati, doamnelor, ma duc sa ma termin!" Spune dobitocul de Travis in timp ce trece in graba pe langa noi alaturi de o blonda focoasa."Cum sa nu.." Spune Maya putin dezgustata de limbajul prietenului nostru.
Mainile imi erau lipite de volan, iar ochii atintiti asupra curvei brunete ce se pregatea sa-si arunce sutienul pe jos. Imi aranjasem buteliile de azot, pusesem CD-ul preferat cu Drake si asteptam sa isi ocupe ceilalti prosti locurile. Incepusem si eu sa fredonez, asa cum faceam de fiecare data in Londra sau oriunde aveam curse "I know when that hotline bling, it only means that i have to win".
Demonul infumurat era langa mine, avand geamul deschis si uitandu-se la mine, stiind ca il pot vedea, in ciuda geamurilor mele fumurii. Imi deschid si eu geamul, imi dau parul dupa ureche si ma uit la el atenta.
"Bafta, amatorule!" Ii spun ranjind si ii trimit un pupic prin aer, stiind ca se va enerva la maxim. Observ cum privirea i se face de gheata. Medusa, nu acum, mama mea, nu vreau sa impietresc. Ciudatul naiba.
"3, 2.." Spune brunetica cu privirea atintita pe parbrizul lui Harry, motorul acestuia scotand un sunet apreciativ. Cand sutienul tipei cade, apas acceleratia ince. Nefiind nevoie sa ma zbat prea mult, minunata jucarie noua ajunge dupa nici 10m la 100km/h. Cei 4500 cai putere isi faceau bine treaba, mentinandu-ma in fata, dar nu pentru mult timp. Harry imi ia fata cu o miscare nu prea inteligenta, ajungand rapid in fata mea. Oh, scumpule. Cumva buteliile de azot? Ce pot spune, proasta miscare. Trebuie sa ajngem pe Hilgard Avenue, sa traversam jumatate de oras pana la spitalul Westmont, unde e ditamai intersectia in care intoarcem, iar idiotul-cretinul de Styles si-a consumat de pe-acum azotul. In schimb, eu, ca un bun sofer ce sunt, nici macar nu ma chinui, merg lejer cu 200km/h fara niciun efort. In momentele astea adrenalina ma domina, nu mai sunt eu in proportii normale.Observ ca eu si Harry suntem in fata. Ii pierduseram pe ceilalti. Deja luasem ultima curba pentru a ajunge inapoi la pista. Inca nu folosisem buteliile, ma simteam bine ca mi-a mers motorul fara sa pun prea multa presiune asupra lui. Buna alegere, Carter. Mai aveam aproape 2 km pana la finish, asa ca m-am hotarat sa il sun, sa fie alaturi de mine, indirect, atunci cand voi castiga prima cursa din orasul asta.
"Alo?" Spune barosanul cu o voce ragusita.
"Hai nu-mi spune ca dormeai, Carter."
"Du-te dracu, Lea. E 4 dimineata."
"Aaah, am uitat de fusul orar, fi-r-as a dracu, scuze batrane. Te sunasem sa-mi tii de urat cat timp trec prima linia de sosire." Vorbesc cu telefonul sprijinit pe umar, in timp ce apas butoanele pentru azot, fiind la 300m de victorie si il intrec pe cret.
"Mmm, imi place cum suna motorul. E Lambo ala galben, asa-i?"
"Asa-i."Marai in timp ajung prima la finish si intorc masina cu un drift perfect, ca cel din parcarea scolii. "Simplu si elegant, Carter, simplu si elegant."
"Asta-i fata mea. Sa-i spui lui Jack ca astept un telefon si sa-si pregateasca laudele despre Ingerul meu negru." Raspunde ferm, iar apoi imi inchide.Dumnezeule, asta a fost atat de simplu, ce naiba, nici la karturi nu castigi asa usor. Cica demonul curselor, oh te rog, demonul pajiturilor, poate. Cobor din masina si il vad pe prostut la cativa metri, cum injura si loveste caroseria masinii sale cu piciorul. Mare ciocoflender. Ma sprijin de masina si imi privesc unghiile, stiind ca toata lumea ma aclama, dar incercam sa fiu indiferenta. Nu e prima cursa pe care o castig, deci nu-i mare scofala, cu toate ca ma simt bine ca am umilit asa-zisul demon ce fierbea de nervi si acum venea cu pasi repezi spre mine.
CITEȘTI
Demon Race (A Harry Styles & Selena Gomez fan fiction)
Fanfiction"Nu contează cât de mult viata incearca sa ne desparta, nimeni nu te va mai iubi vreodată cum am făcut-o eu." Ea, Lea Mills, este demonul inocent care iubește viteza mai mult decât își iubește viața. A avut mereu tot ce și-a dorit, mai puțin iubire...