Razele soarelui pătrundeau prin perdelele de la fereastră și îmi mângâiau ușor pielea cea fină , nu dormisem toată noaptea stăteam și plângeam , îmi era frică să cobor jos știind că parintii mei vor să mă omoare.într-un final mi-am facut curaj și am coborât jos cu teama .
-Erica te-ai trezit ! Zise mama
-Mda , așa se pare . Am zis cu teamă
-De ce tremuri ?
-Nu, nu e nimic .Ziceam mușcandu-mi buza de jos
Mama luase un cuțit și se tăiase ori din greșelă ori era un fel de momeală ca să mă atragă catre ea și să îmi înfigă un țepuș în inimă.
-Mamă te-ai tăiat, îți curge sânge ! Ziceam în timp ce tot corpul începea să tremure
-Da , e doar o tăietura , mă ajuți te rog să mă bandajez ?
Mama se apropia de mine din ce în ce mai mult , aroma îmi venea tot mai aproape de nas .Nu mai puteam..
- Îmi pare rau mamă , trebuie să plec . Am zis eu începând să alerg sus în cameră
"Ooo ,nu,nu,nu ,nu se poate întâmpla așa ceva" Îmi ziceam în minte cu mâinile în cap.
-Și ai prins-o ? O întreba tata pe mama
-Nu , s-a controlat și a fugit sus .
- Marrie nu o putem omorâ e fiica noastră, te gândești puțin?
-Da , da mă gândesc bine ? Normal că nu îmi e ușor să fac asta e fiica mea , dacă fac asta o să plâng nonstop.
-Atunci hai să nu o facem.
-Chlai nu putem, codul vânătoriilor zice că orice vampir trebuie să moară .
-Nu și acum e vorba de fiica noastră Marrie!
-Știu,asta și îmi e greu
-Atunci să o lăsăm să trăiască
-E presiculoasă Chlai ..!
-Da știu , dar imagineaza-ți viața fără ea .
-Nu pot ! Zise mama cu lacrimi în ochii
-Uite , Marrie știe că erica trebuie anihilată nu putem risca.
-Așa e !
M-am pus în vană și am facut o baie caldă , după baie m-am îmbracat în pijamale și m-am pus la laptop pentru a-mi verifica e-mailul. La ora 21:30 mi se făcuse foame așa că m-am dus jos să îmi iau ceva din figider , am coborât ușor scariile , am întors capul în partea dreaptă , iar cineva îmi băgase foarte rapid un cuțit în burtă. Dintr-o dată se aprinse lumina , iar de după zid au ieșit chiar parinții mei .
- De ce faceți asta? întreb eu cu lacrimi în ochi urlând de durere
-Ne pare rău scumpo , te iubim. A zis mama
-Nu , nu-i adevărat dacă mă iubeați nu încercați să mă ucideți
-Tu habar nu ai ce poți cauza dacă rămai în viața.Zise tata
-Dar voi de unde știti ? Poate mă pot controla.
-Nu , nu poți .Zise mama care se apropia de mine cu un țepus .
-Nu mamă , te rog nu . Am îceput eu să urlu și să plâng. Când Marrie și Chail s-au apropiat de mine le-am tras fiecăruia câte un picior în burtă , mi-am scos cuțitul și am fugit pe geam , am fugit până în mijlocul pădurii , acolo era o cabană , deși nu cred că era părasită , pe dinafară arăta destul de bine .Ușa era închisă așa că am luat un lem si am spart lacătul . Când am intrat înauntru am fost surprinsă de ce am văzut , 2 patrui, covoare , baie si bucătărie ,chiar și curent m-am pus într-unul din paturi și am adormit instantaneu.
•••
Dimineață ușa se deschise încet , îmi era frică așa ca m-am pus într-un colț pentru a nu mă vedea , pe ușă intrase un băiat bine făcut , un băiat brunet cu ochii albaștii , din greșeală am strănutat ..
-Alo, e cineva acolo ? Băiatul se uita din jur împrejur . S-a uitat fix în colțul în care m-am băgat eu si m-a văzut.
-Oohh , hei ! Zise el. Ce faci aici?
-Umm, sunt orfană și nu am găsit decât această cabana . Am zis speriată neștiind ce să inventez.
-Orfană?
-Da , de la 4 ani cresc singură în sălbăticie
-Și cum ai supraviețuit? Mă întreabă curios
Mà ridic și mă pun pe pat , iar el se așează lângă mine .
-Umm , păi vânam animale
-Vânai animale ?
-Da ce-i cu atâtea întrebări? Îl întreb ridicând tonul .
-Ok, calmă nu îți fac nimic , de când ești aici?
-De aseara..
El își dă privirea putin jos și observă pe haina mea o pată de sânge.
-Ce ai acolo ? Ești rănită?
-Nu , nu sunt bine nu am nimic .. E de la cum am omorât un animal
-Bine dacă tu zici . Cum te numești?
-Erica ..
-Erica si mai cum?
-Williams
Băiatul a încremenit pe moment
-Hei esti bine? Îl întreb eu pocnind din degete ca să își revină
-Hă? Ăă , da sunt bine ? Spune-mi ceva parinții tăi sunt cumva Marrie si Chail Williams ?
-Umm , nu , nu știu despre ce vorbești eu nu am părinți , eu sunt orfană poate e o coincidentă de nume .
-Poate .
-Dar tu cum te numești ?
-Derec Dark
-Aha interesant nume .Zic eu neștiind ce să îi mai zic
-Mda , deci vei rămâne aici? Mă întreabă el
-Da , păi nu am unde să mă duc .
-Fi serioasă nu te pot lăsa aici .
-Atunci ?
-Hai la mine
-Ăhh , nu pot venii la tine nici nu te cunosc , nu poți duce o boschetară acasă puls de unde știu eu că nu vrei să îmi faci rău ?
-Nu vreau să îți fac rau mi-e milă de tine , tot ce te rog e să ai încredere
-Nu , scuze nu pot am să rămân aici .
-Ești sigură?
-Foarte .
Băiatul se uită la mine , se ridicase de pe pat și plecase . Rămasă singură în cabană mi-am luat un cuțit și m-am gândit să merg la vânătore ,dar nu puteam soarele era înca sus , iar eu nu am decât pijamale pe care să le port , dar oricum nu mă vede nimeni în sălbăticia asta.Am stat în cabană până când soarele a apus , am ieșit din cabană și m-am dus la vânătoare.După ce m-am îmfruptat cu vietătiile naturii m-am pus în pat și am adormit.
Sper sa va placa nu uitati de vot ✌(^.^)
