Eclipsa Veacurilor

Capitolul IV

In acel moment, intreaga omenire a fost cuprinsa de un fior ce le ajungea pana in maduva oaselor. Toti ochii erau atintiti asupra Satelitului natural al Pamantului, ce acoperea Astrul stralucitor, singura noastra sursa de lumina si caldura.

"-Acum veti suporta si voi frigul si suferinta pe care eu am suportat-o cat timp am zacut in inchisoare!"

"-Nu vei scapa usor cu asta!" Tipa regina cazand apoi in genunchi si incepand sa planga, lacrimile cazand pe podeaua rece.

"-Deja am scapat. Nu aveti nici o putere ca sa ma opriti!" Zicand acestea, spiritul isi indreapta mana catre printesa Celestia, vrand sa îi arunce o vraja, dar nu apuca caci regele si regina o aparara pe micuta, sarind in fata ei si fiind loviti de vraja. Imediat acestia au simtit cum nu mai pot sa respire si cum inima lor cedeaza din clipa in clipa. Acestia se prabusesc la pamant, regina scotand un tipat de durere. Celestia o ia pe Luna in brate, alergand catre parintii ei care zaceau pe podeaua uda de sangele ce se scurgea din ochii si din pielea lor fara nici un motiv. Cele doua au inceput sa planga, chiar si cea mica fara sa stie ce se petrece in jur. Acestea au atins cu cu manutele fetele parintilor lor, dar mama lor le opri:

"-Dragele mele fiice, eu si tatal vostru nu mai avem mult de trait, iar voi sunteti inca prea mici, mai ales Luna, asa ca pana cresteti voi mari, la conducere vor fi unchiul si matusa voastra.

"-Dar sa ne promiteti ca voi veti merge la scoala, si veti invata, concentrandu-va la viitorul vostru."

"-Promitem, dar cum ramane cu voi? Nu ne puteti parasi acum! Asta nu se poate intamla! In plus, cum o s-o invingem pe vrajitoare?"izbucni Celestia in lacrimi.

"-Voi doua aveti in posesie o putere inimaginabila. Chiar si Nightmare a simtit asta. Dar nu uita nici de blestem! Ai grija de sora ta si orice ar face, nu lasa gelozia sa-i patrunda in inima! Dar daca vezi ca incepe sa se comporte ciudat, atunci incearca sa vorbesti cu ea! Fa tot ce poti ca sufletul surorii tale sa nu fie cuprins de gelozie." spuse regina abia respirand si tusind.

"-Nu mama, nu! Te rog nu ma lasa asa. Va rog nu ma lasati asa!"

"-Mama....Tata....?" murmura micuta Luna.

"-Adio micile mele comori de aur." spuse regina si se stinse.

"-Vom fi mereu in inimile voastre." spuse regele sarutandu-le pe cele doua copile pe frunte, dandu-si apoi ultima suflare.

Cele doua copile au inceput sa planga in lacrimi amare pana cand spiritul a strigat:

"-Ajunge!!! Nu va mai vaicariti! E timpul sa-mi scot la iveala adevaratele puteri! Aceasta a dus mana deasupra capului, indreptand-o apoi catre printese. Dar chiar in momentul cand vraja trebuia sa le atinga pe cele doua, Luna de pe cer se inlatura intr-o parte, lasand loc Soarelui sa lumineze cerul din nou. Atunci, o raza de soare si o raza de luna se unesc, creînd un curcubeu ce formeaza un scut, protejandu-le pe acestea de vraja. Uimita, spiritul incearca sa sparga scutul, dar vraja aruncata se intoarce impotriva ei, trantind-o la pamant. Nightmer incearca sa se ridice, dar nu reuseste. Celestia si Luna sunt acum inconjurate de o magie puternica, ce le protejeaza de vrajile spiritului. Nightmare incearca sa loveasca nucleul, dar la momentul impactului, un curcubeu iese din sfera ce le protejeaza pe printese, lovind spiritul drept in inima, si blocand-o in oglinda din biblioteca straveche a castelului.

O luna mai tarziu, cele doua surori mergeau in fiecare zi la cimitir, unde se afla mormantul parintilor lor. Lacrimile celor doua udau mereu pamantul incarcat cu flori multicolore, ce le aduceau o raza de bucurie, dar care nu era destul de puternica sa umple golul facut in inimile celor doua de catre moartea fulgeratoare a parintilor lor, fapt ce le va schimba viata si tot odata si sentimentele.

Va continua......

Buna tuturor, am revenit cu un nou capitol din seria "Eclipsa Veacurilor"!!! Stiu ca mi-a luat cam cateva zile, dar se pare ca imaginatia mea ma joaca pe degete. Nu stiu daca o sa ma credeti, dar ideea acestui capitol mi-a venit in timpul orei de mate!!! Nu intrebati cum dar pur si simplu am vazut acele cifre si acele forme geometrice pe tabla, iar in mintea mea mi s-au conturat niste imagini si IATA! Capitol nou! Stiu, stiu! Sursa mea de inspiratie este ciudata dar... asta e viata! Si acum pe data viitoare!