Capitolul 6

50 2 0
                                    

A iesit din masina si l-a chemat la ea. Goala pe campul acela.

L-a tras deasupra ei. Greutatea lui ii era cunoscuta, fiecare mangaiere ii era fireasca. Chiar si incapatanarea lui de a nu intra in ea ii era cunoscuta. A prins-o de par si a tras-o spre el. Nu vroia sa i-o suga. Sau vroia…dar mai tare vroia sa-l simta in ea.

Se luptau chiar si acum. Fiecare cu el insusi. Dar a fost in ea. Si l-a simtit tremurand si umpland-o de dragoste. Si in clipa aia totul se sfarsise…si lupta, si indoiala. Erau ei doi care inca se iubeau.

…………………………………………………………………………………………………………

L-a lasat sa se lipeasca de ea…nu se astepta sa-si mai aduca aminte cum dormea langa el.

Involuntar a zis: eu dormeam in partea aia, mi-ai ocupat locul! …pe urma a incercat sa-si aminteasca daca chiar asa era…asa era…oare cum de isi amintise? Nu mai dormise acolo langa el de 6 ani.

Dar 6 ani sunt putin pe langa cei 13 in care au fost impreuna. Si inca il stia…discutabila asta. Au crescut amandoi, sau au imbatranit. Dar au imbatranit fumos. Stia inca la ce rezoneaza el…altfel, l-a descoperit din nou…

Mai stia oare sa se miste dupa el?  A stiut! Nu ca pe vremuri ci ca ei doi cei de acum, noi, redescoperindu-se.

Dimineata a venit cu un telefon de la o alta Ea. A ascultat amuzata cum spunea ca nu vroia sa il trezeasca si ca il mai lasa sa doarma putin. El a inchis si a luat-o in brate. Nu, nu va prelungi noaptea asta!

............

Povestea AddeiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum