Ea este doar a MEA!!!! (Traducere in romana)

Capitolul 15

-PERSPERCTIVA KIRA-

Arata asa de inocent, cu toate ca nu era. Parul lui era ciufulit. Vedeam unele partii ale tatuajului l peste tot pe brate si piept.
Ce naiba sa intampla? Stau aici si descriu un ciudat. Un ciudat fierbinte.
Stateam la masa si ma holbam la el cum isi baga o lingura cu mancare la gura. Manca cereale. Urasc sa recunosc ca arata extrem de bine.
Felul cum arata barbia lui cand deschidea gura ma fascina. Urasc sa recunosc, ca statea la masa si ma holbam la el.

„De ce nu mananci?" mă intrebase el.

Vedeam cum strangea frustrat din nas. Mi-a pregatit un mic dejun, dar nu puteam sa mananc deloc.

„Nu imi este foame." spusesem eu in soapta.

„Trebuie sa manaci Kira." incerca sa isi pastreze calmul.

„Mai bine mor de foame decat sa fiu aici cu tine" spusesem eu nervoasa.

„Ce ai spus?"

„Daca vrei sa ma omori, fa-o odata. Nu inteleg de ce tragi de timp!"

Mi-a ajuns. Nu il inteleg. De ce ma repaste si se poarta asa cu mine?

„Unde vrei sa ajungi? De ce sunt aici?" intrebasem eu.

Nu stiam de unde am avut atata curaj. Eram destul de obosita si suparata. Stau aici la masa cu tipul care mi-a impuscat fostul, m-a rapit si acum imi pregateste micul dejun.

El s-a ridicat brust dupa scaun si se uita nervos la mine. Stiam ca l-am enervat. Fata lui era fara nici o expresie.

Stirile de astazi:

„O fata a fost acum cateva ore data disparuta in Seoul. Numele ei este Kira Marschall. Parintii si prietenii o cauta disperati de cateva ore.
Politistii au gasit ieri in aproprierea padurii trupul fostului ei prieten. A fost gasit cu o impuscatura in cap. Ea este un suspect al crimei dupa o lunga relatie. Multi locatari însă  cred ca a fost rapita. Impuscatura a fost exacta si preciza, ceea ce dovedeste ca avem deaface cu un profesionist. Politistii cred ca aveam de aface cu marele criminal Jeon Jungkook din trupa BTS, dar nu extista nici o dovada pana in momentul de fata. Eu sunt Donald Martin cu stirile dumneavostra din Dateline New Seoul"

M-am intors spre televisor si nu puteam sa cred ce aud. Ce naiba?
Simteam cum o lacrima imi curgea pe obraz. Tipul a stins televizorul imediat.
Nu puteam sa cred ca cineva ar crede ca eu l-am impuscat pe SeoJun. Asta cred si Hailey si mama mea?
Jeon JungKook. Nu am mai auzit de numele asta de mult. Stiu ca este un criminal nenorocit si stiu ca apartine unei grupe periculoase. Toata lumea il cunoaste. Dar nimeni nu i-a vazut adevarata fata vreodata.
Imediat mi-am amintit cum unul din baietii a spus in masina JK. Oare el este Jungkook? Cum este posibil? Dar ce ar vrea el de la mine?

Deodata mi-am pierdut controlul asupra picioarelor mele si am inceput sa fug pe scari in jos spre iesire. Casa asta era imensa. M-a simteam ca si cum as fi intr-o scoala. Auzeam cum el se apropria de mine. Stiam ca este direct in spatele meu. Daca el chiar este Jeon Jungkook, trebuie sa dispar din casa asta. Nici nu vreau sa ma gandesc cati oamenii a omorat.
Simteam cum lacrimile imi curg una dupa alta pe fata.

„De ce?" a intrebat el cu o voce trista.

„Ce vrei? De ce m-ai adus aici?" il intrebasem eu. Simteam cum tremur.

„Pe tine." spusese el in soapta.

Pe mine? E nebun?

S-a apropriat de mine cu pasi mari si imi daduse parul dupa urechi. M-am dus 2 pasi inapoi cand am vazut pistolul din mana lui. Cand a vazut cat de speriata sunt a bagat arma in buzunarele de la spate.

„Vreau sa te iubesc si stiu ca intr-o zi si tu o sa ma iubesti." spusese el. Se uita atent la buzele mele.

Deci nu vrea sa ma omoare?
Eu nu o sa il iubesc niciodata. Este un monstru!

N-am dat din nou 2 pasi inapoi ca sa nu ma poata atinge. Nu am vrut sa ma atinga. Ma simteam foarte incomod.

Cand vazuse cat de frica imi este, a dat cu pumnul foarte tare in perete de nervi. Avea inca pistolul la spate.
Era nebun. Felul cum se uita la mine. Nervii lui.

„Nu o sa ma parasesti niciodata!" tipase el. Nu puteam sa imi iau privirea de la arma lui. Imi era asa de frica in momentul acela.

„Nu te iubesc si nu o sa o fac niciodata." Deodata ce am pronuntat aceste cuvinte, si-a intors imediat capul spre mine si ma privea atent. Fata lui era rosie de nervi.

„Retrage ce ai spus! Imediat!!!" spusese el indreptand pistolul spre mine. Vedeam cum o lacrima ii cade pe fata.

„Nu imi face rau. Te rog" 

Chiar ar face asta?