Ea este doar a MEA!!!! (Traducere in romana)

Capitolul 25

~Perspectiva Jungkook~

„Ia uitati, mica tradatoare." spune Jimin in timp ce Namjoon sare de la volan sa ne ajute sa punem bagajele in porpagaj.
Baietii au venit dupa noi cu o dupa mare neagra. Stiam ca ne vom muta cu toti. Stiu ca sunt destul de nervosi pe Kira dar nu ii voi permite lui Jimin sa fie nesimtit.

„Tine-ti gura Jimin." oftez eu. Sunt prea obosit si vreau doar sa intru in masina si sa dorm.

„Ce nu am dreptate bro?" spune el in timp ce o priveste atent pe Kira.

„Haide urcati" spune Tae.

Deschid usa din spate si imi pun palma pe spatele Kirei pentru a ii da de inteles sa urce. Kira se intoarce usor si ma priveste adanc in ochii. Stiu ca ii este frica, da nu voi lasa pe nimeni sa ii faca rau si ar trebui sa stie asta.

„Unde mergem?" intreaba ea cu glas slab.

„E o surpriza." spun eu incet.

„De ce trebuie sa plecam?" mormaie ca un copil mic.

„Pentru ca trebuie. Haide urca in masina." ii pun din nou gluga in cap.

„Hei bro. Baga-o odata in masina si haide sa plecam." urla Jimin. Il vad pe Namjoon cum ii pocneste una peste ceafa iar ceilalti incep sa rada.

„Taci o data Jimin." urla Kira.

Nu pot sa cred cat curaj are fata asta. Imi bag mainile in pantalonii si un zambet larg imi apare pe fata.
Inainte ca Jimin sa spuna ceva ii pun mana la gura si ii fac semn sa taca.

~ Perspectiva Kira~

Nu vreau sa plec din New York. Aici am crescut. Aici sunt prieteni si familia mea. Iubesc orasul asta.
Doar cand vad duba asta imi aduc aminte de ziua cand m-au rapit si cat rau mi-au facut.
Iar Jimin este un badaran prost. Il vad cum ma priveste atent si ii vine sa ma omoare. Nu am vrut sa ii arat ca sunt slaba. Nu voi parasi New York. Nu cu el.
Inchid usa dubei si ma pun rezemata cu spatele de ea.

„Jungkook.." oftez incet ceea ce il facea sa se ingrijoreze. Asa si trebuie, aveam nevoie sa ma inteleaga.
„Trebuie sa ma duc acasa. Nu mi-am mai vazut mama si sora de foarte mult timp. Mama mea trece printr-o perioada grea si nu se simte bine. Au nevoie de mine. Tatal meu ne-a parasit acum mult timp. Nu am cum sa plec din New York. Te rog lasa-ma sa ma intorc acasa. Imi este dor de ele. Pune-te te rog in locul lor, cred probabil ca sunt moarta." adaug eu repede si il priveam intens sa ii vad reactia.

Jungkook lasa capul in jos si zambeste larg.

„De ce minti?" ma intreaba el. Trebuia sa inventez ceva dramatic sa ma lase sa plec. Macar am incercat.

„Poftim?"

„Stiu totul despre tine." spune el dur. E a doua oara cand spune asta si ma enerveaza la maxim.
Daca chiar crede ca stie tot, se inseala amarnic.

~Perspectiva Jungkook~

Nu pot sa cred ca a incercat sa ma minta.
Acum un an am inceput sa o urmaresc si stiu absolut totul despre ea.

„Nu, nu stii. Termina sa mai spui asta. Stii chesti ca de exemplu culoarea mea preferata sau ce imi place sa mananc, dar nu ma cunosti. Ma poti rapii si obliga sa imi petrec viata cu tine dar nu ma poti obliga sa te iubesc. Nu poti stii ce e in capul meu sau ceea ce simt pentru tine.. „ spune Kira si se opreste brusc cand isi da seama ce a spus.

E asa de sexy cand e nervoasa.
Tocmai a spus ca simte ceva pentru mine?

Kira se intoarce fara nici un cuvant si intra in duba. Baietii ii fac loc si se prefac ca nu au auzit nimic. O vad cum se aseaza pe partea cealalta a dubii... prea departe de mine.
Sunt inca socat de vorbele spuse. Imi pun gluga in cap, imi rezem capul de geam si inchid ochii. Sper ca pot adormi putin.

~Perspectiva Kira ~

M-am ghemuit pe scaun si ma uitam pe geam. Namjoon conduce extrem de repede si eram foarte nelinistita. E asa de nervos din cauza traficului.
Simt cum cineva trage de maneca plovarului meu. Imi intorc capul si il vad pe Jungkook cum era rezemat de geam si se juca cu maneca plovarului meu.

„Ce doresti?" soptesc eu. Vocea imi era slaba. Sunt foarte obosita si imi este foarte foame.
Jungkook isi inchide pentru cateva secunde ochii si ii deschide inapoi. Si el e destul de obosit.

„Pe tine." spune el incet.

„Poti sa uiti asta." ii soptesc inapoi.

Tae scoate doua pungi de cipsuri si se intoare catre noi.
„Foame?" imi zambeste obraznic. Il fac semn ca nu, dar Jungkook ii i-a o punga din mana si mio pune langa mine.

„Trebuie sa mananci ceva." spune el.

„Nu. Vreau sa mor de foame ca sa pot scapa de tine si tot calvarul asta." spun eu sarcastic. Imi sprijin capul pe geam si inchid ochii.

„Ah tine-ti gura. Macar iti dam ceva sa mananci. Daca chiar ti-am fi vrut raul, te-am fi lasat sa mori de foame legata in spate" spune Jimin nervos.

Deschid ochii rapid cand aud cele spuse. M-am saturat de comentariile lui proaste.

„Daca nu imi vreti raul, atunci sunati-mi dracului un taxi si lasati-ma sa plec acasa la familia mea. Nu vreau sa fiu aici, nu intelegeti?" spun eu nervoasa si ma uit direct la Jungkook. Pare ranit si nu stiu de ce, dar imi pasa. Ma simt vinovata si imi doresc sa nu fi spus asta.

„Vrei sa mergi acasa la mami sa ii povesti totul despre noi? Stii ca va trebuii sa va ucidem pe toate nu? Chiar vrei asta domnisoara?" adauga Jimin.

„Termina Jimin." il avertizeaza Namjoon.

Jimin ma priveste intens si asteapta raspunsul meu.

„Da, ai dreptate. Primul lucru pe care o sa il fac, cand o sa scap de voi, e sa ma duc la politie si o sa le spun tot. Ai grija mai bine de pistolul ala, sa nu te trezesti cu el la tampla." ii spun eu aroganta si imi intorc din nou privirea pe geam.

Dupa cateva secunde aud un zgomot si il vad pe Jimin cum indreapta pistolul spre mine.

„Baga-ti imediat pistolul ala inapoi pana nu ma pierd Jimin." il avertizeaza Jungkook cu o voce foarte aspra.

„Te referi la pistolul asta?" ma intreaba Jimin sarcastic.
Stiu ca nu mi-ar face nimic si stiu ca Jungkook nu i-ar permite niciodata sa imi faca rau.

„Calmeaza-te prostule" spune Tae si ii ia pistolul din mana.

„Bitch" spune Jimin si ma priveste nervos.
Ma scoate din mintii baiatul asta. Nimeni nu are dreptul sa vorbeasca asa cu o fata.

„Si tu esti un fraier nemernic. Mai spune-mi o data bitch si o sa iti arat eu. O sa regreti ca ti-ai lasat pistolul jos." ii spun eu nervoasa. Vreau sa ii scot ochii.

Jimin crasneste din dinti si se uita foarte urat la Jungkook.
„Controlea-zo bro ca nu stiu ce ii fac."

Namjoon opreste masina iar Jimin sare din masina nervos si tranteste usa. Tae se ridica, bate pumnul cu mine, imi zambeste obraznic si paraseste masina.
Jungkook ofteaza si ma priveste intens. Avea ochii aproape inchisi si chearcane la ochii. Arata foarte obosit.
„De ce nu ai spus nimic."

„Pentru ca am vazut ca stii si singura cum sa il pui in lesa." spune el.
„Iti este foame?" adauga el incercand sa schimbe subiectul.

Dau din cap si el ma priveste adanc in ochii. Dupa cateva secunde se ridica si ii cade din buzunar o sticluta mica. Nu am putut vedea ce este exact pentru ca a ridicat-o imediat. Dar puteam sa imi imaginez ce se afla in sticluta...

Jungkook ma ia de mana si parasim impreuna duba.

Hei Army,
Scuzati-mi va rog greselile gramaticale. Locuiesc de aproape 10 anii in germania si chiar imi dau silinta.

Purple u💜