Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
~PERSPECTIVAJUNGKOOK~
„Vorbeam despre probleme tale" spusese Kira dintr-o data.
Eram socat de vorbele spuse. Vedeam cum se uita la mine cu o privire profunda, dandu-si parul pe spate sa para mai serioasa.
Am lasat caput in jos razand. Trebuia sa recunosc. Tipa avea curaj.
„Cred ca o sa va lasam singuri." spuse RM luand-o pe Cara de mana si parasind camera.
Nici nu ma gandeam sa imi iau privirea de la Kira. Nu pot sa cred ca o sa purtam aceasta discutie acum. Oare i-a spus Cara deja totul?
„Imi pare rau. Trebuia sa fii fost un rapitor mai bun si sa iti povesc cate ceva despre mine." spusesem eu sarcastic.
„Esti high?" ma intrebase ea, ignorandu-mi propozitia.
„Eu sunt Jeon Jungkook si sunt un ucigaș! " am spus eu ignorandui intrebarea.
-PERSPECTIVAKIRA-
„Eu sunt Jeon Jungkook si sunt un ucigaș! " spusese el si se uita atent la mine studiindu-mi fiecare reactie faciala.
"Am omorat oamenii si am furat. Am spart bancii si obtin mereu ceea ce vreau. Asta e ceea ce fac si sunt al dracu de bun. Pot iesi in lume fara sa ma feresc pentru absotul nimenii nu stie cine sunt. " spusese el in timp ce se juca cu o bricheta si uitandu-se foarte atent la mine.
"Oamenii spun ca sunt psihotic. Tu ce crezii?" ma intrebase el.
"Nu stiu."
"Vrei sa vezi ce psihotic pot fi?" ma intrebat el din nou si sa ridicat de pe canapea tragandu-ma spre el. Ma tras pe scari in sus intr-o baie unde mi-a intrat imediat mirosul de iarba in nas. Mi-a aratat spre WC sa ma asez intre care cauta disperat in dulapul deasupra toaletei. Dintr-o data a scos o cutiuta mica de medicamente.
"Astea sunt ale mele." spusese el uitandu-se plictisit la cutie.
"Am ADHD. Sunt bipolar. Imi este frica, am nervi, sunt fericit si sunt o catastrofa. Dar cel mai important lucru este ca sunt depresiv." spusese el si se uita atent la mine.
"Asta nu inseamna ca esti nebun" am soptat eu.
"Ce ai spus?"
"Doar pentru ca iei medicamente, asta nu inseamna ca esti nebun."am repetat eu incet. M-am uitat in sus la ei, observand ca are privirea din nou mai blanda.
"De asta m-a parasit toata familia. Nu au vrut un copil bolnav."
"Cati ani ai avut?" ma mirat interesul meu de odata de el.
"13" spusese el uitandu-se trist din nou la cutia cu medicamente.
"De ce omori oamenii?" l-am intrebat eu. Nu puteam sa inteleg cum o persoana ca el, poate face atata rau.
