Atingere Neobișnuită.-[PAUZA].

Capitolul 3.

Capitolul 3.

- Kim ! aud o voce prea cunoscuta si prea iubita mie. Patrick.

- Patrick ! Unde esti ? Intreb dar nimeni nu imi raspunde . Eram afundata in negrul obscur , nu vedeam nimic , pe nimeni dar il puteam auzi destul de clar pe Patrick .

- Scumpo , de ce m-ai parasit ? Credeam ca ma iubesti ! Striga la mine . Incep sa fug sperand ca ajung la el , dar degeaba.

- Patrick ? Patrick ! Tip ,dar nimeni nu imi raspunde. Eu incep sa plang necontrolabil dupa care simt o mana pe umarul meu stang. Ma intorc si in fata mea statea tatal meu. Arata exact ca acum doi ani,in aceleasi haine ,aceeasi postura de barbat iubitor si protector.

-Scumpo ,trezeste-te ,e doar un vis! Spune si in momentul acela dispare,la fel si eu.

- Scumpo,trezeste-te ,aud ecoul tatalui meu ,doar ca din ce in ce mai pitigaiat,un glas de femeie. - Trezeste-te ! Imi spune din nou ,delicat ,dupa care eu incep sa strang usor din ochii din cauza luminii. Lumina care patrundea printre jaluzelele intredeschise ,imi acaparau fata slabita si palida.

- Sunt treaza ,spun incet printre pernele albe cu miros de nou. Ale mele nu miroseau asa,miroseau mereu a vanilie , vanilia pe care o inhalam in fiecare dimineata la mine in casa.

- Ti-am adus micul dejun,sper sa iti placa ,nu stiu ce preferinte ai tu ,dar sper ca voi afla si ti le voi pregatii, spune o femeie cam de vreo patruzeci de ani ,cu parul blond si niste ochi albastrii in care te poti pierde. - Eu sunt Maria , menajera si bucatareasa acestei case,spune din nou ,de data asta intindandu-mi o tava cu niste clatite care aratau superb. Pe langa ele un suc de portocale si ceva siropuri,pe langa avand niste fructe. L-as devora imediat ,nu am mai mancat de ... stau putin . Unde sunt ? Dumnezeule mare ,ce s-a intamplat cu mine ...

- Unde sunt ? Intreb speriata ,dar Maria era foarte calma.

- Esti in viitoarea ta casa ,in casa Domnului Evans. Mananca scumpo ,din cate am auzit ,nu ai mancat de trei zile,spune ingrijorata dupa care se ridica de pe pat.

- Multumesc ,spun terifiata de ce am auzit. Nu stiu din ce cauza . Ca nu am mai mancat nimic de trei zile sau ca asta va fi viitoarea mea casa ?

Fara sa mai stau pe ganduri ,dupa ce usa camerei se inchide , m-am pus pe mancat. Chiar imi era foame. Acea Maria chiar se pricepea,erau foarte bune clatitele. Mancand ,in minte mi se derula mii si mii de imagini. Beculete rosii ,bipaituri,rapirea ,tot. Cand mi-am amintit ,mai sa ma innec,am pus mancarea care a mai ramas pe noptiera de langa pat. Imi duc repede mana pe mine sa vad daca mai am acea imbracaminte indecenta si scarboasa,dar ma surprinde sa simt sub mana mea ceva moale,aveam un tricou gri si niste pantaloni scurti negri. Ma calmez pentru un moment dar dupa imi dau seama ca tot intr-o casa straina sunt. Ce sa fac? Incerc sa fug ,normal.

Ratiunea mea nu mai era la mine ,era plecata,probabil si ea rapita de frica. Pun mana pe clanta usii ,dar nu se deschide ,e inchis. Perfect! Cum voi mai scapa eu acum ?

Totul in capul meu se invartea,ma durea tot. Nu mai puteam sta pe picioare asa ca ma asejasem pe pat. Ma uitam prin camera pustie , dar in acelasi timp plina de lucruri,cand deodata in fata ochiilor mei mi se ivi scaparea. Cum de nu am vazut-o pana acum ?

Merg incet spre geamul care dadea la iveala o mare de lumina care imi prajeau ochii. Unde sunt ? In Virginia nu era asa cald pe vremea asta. Ma uit in jos si vad ca nu e chiar asa de mare distanta. Se pare ca stau la o casa cu doua etaje. Deschid incet geamul dupa care analizez bine traseul pe care il voi parcurge. Pun piciorul drept pe geam ,dar cand sa il pun si pe cel stang sunt trasa de mana inapoi in camera unde m-am trezit de dimineata.