-Pari mai bine azi.
-Mă simt cu mult mai bine.
-Cum de?
Zâmbesc și dau din umeri. Totul s-a întors la normal, ori doar mi se pare mie. E ora 15, încă suntem la casa tatei, fata e cu Nicoleta și restu.
-Se simte bine să fim iar doar noi două.
-Da.. spune încet
-Ce e?
-Te ai purtat ciudat în ultimul timp....
Oftez și mă uit la tavanul camerei.
Sânge. Peste tot doar sânge. Intru în încăperea imensă și mă uit după cineva, oricine.
-Roxanne!
Nu răspunde nimeni și încep să mă uit prin fiecare cameră. Fix așa e și acasă. Ce naiba se întâmplă aici? Am lipsit 2 săptămâni, nu mai mult.
Ies din clădire gândindu-mă unde ar putea fi dar nu-mi vine nici un loc în minte. O sun iar pe Sara dar are telefonul tot închis, o sun pe Roxanne și pe toți restu dar toți au telefoanele închise. Dacă e o glumă e una foarte proastă.
Intru în mașină și îl sun pe Andrew.
-Măcar tu răspunzi! spun când răspunde
-....
-Andrew?
-....
-Răspunde dracu!
-Angel.
-Nu ești Andrew. spun și simt cum mă enervez
Cine ești și ce vrei?
-Îți trimit locația.
Îmi închide și primesc locația. Ce dracu cauta în celălalt capăt a orașului telefonul ăla și de ce nu e la Andrew?
Ce n aș fi dat să mai am motor, ajungeam mai repede. Bat frustrata cu vârful degetelor de volan și mă uit spre semafor. Se mai schimba odată? Își bate jos de mine? Se schimbă și merg la adresa de pe telefon. Nici nu mi a luat cam 2 ore dacă e. Deschid bordu de unde îmi iau pistolul și mi-l pun la spate. Mai am un cuțit la picior și unu sub hanorac.
Intru în depozit în cea mai mică liniște posibilă. Oameni ăștia n au curent? E beznă aici! Scot pistolul încet și încerc să văd ceva.
-Surpriză!
Becurile se deschid și mă trezesc în fața a mai multor persoane ce încep să cânte "la mulți ani!". Am zis că e o glumă foarte proastă?
Dau pistolul la spate și mi-l pun înapoi la bată pantalonilor. Toți s au oprit din ce făceau când au văzut pistolul. Mă întorc cu spatele la ei și ies din depozit. Repet, glumă foarte proasta!
-Angel!
Sara mă ajunge din urmă și se pune în fața mea.
-Știu că a fost o idee foarte proastă dar nu știau cum altfel să te facă să vii.
-Sara..
-Nu trebuia să mă bag în asta, știu că nu îți place să-ți serbezi ziua sau genul de chesti ca... cum e acasă...
-Am crezut că ați pățit vreo ceva! Și cine dracu a răspuns la telefon?
-O prietenă dea fraților tăi...
-Vii cu mine sau rămâi aici?
-Să-mi iau hanoracul.
Mă sprijin de mașină și îmi aprind o țigară. Ce a fost un mintea lor să facă asta? Iese din depozit și vine direct să mă ia în brațe.
-O să fac eu curat acasă...
-O să facem dar mai târziu. spun și urcăm în mașină
- unde mergem?
-O să vezi.
Îi zâmbesc și îmi îndrept privirea iar spre drum. Ce bine că locul nu e departe de aici. Ies din oraș și opresc mașina.
-Hai.
-Angy, unde suntem?
-O să vezi imediat.
Coborâm din mașină și o iau de mână. Urcăm pe micul drum de acolo și ajungem într-o poiană de unde se vedea tot orașul. Cerul era în tente de roșu-portocaliu deja.
-Cum ai găsit locul ăsta?
-Când mă plimbam o dată am dat peste el.
Mă așez la marginea unui copac și îi fac semn să vină la mine în brațe. Am stat amândouă acolo până s a întunecat.
-Fata a rămas la o colegă de a ei, cică au test mâine.
-La Ariana?
-Cred că da.
Zâmbesc și o sărut pe buze. Câteodată e așa credulă.
-Hai să mergem acasă.
Ne ridicăm de jos și mergem la mașină apoi direct acasă. Strângem dezastrul și ștergem urmele de sânge mai mult cu ajutorul chestiilor ce m au învățat angajați tatei apoi mergem în cameră.
