Pierduta

449 13 6
                                    

Hey! Ar fi cazul să mă prezint mă numesc Taylor James am 18 ani şi sunt studentă la colegiul artistic "Hollywood arts" în L.A. şi azi am decis să îi fac o mică vizită celei mai bune prietene care stă la 2 stații de autobuz de casa mea, dar între timp când am urcat în autobuz mi-am pus căştile şi am început să ascult muzică uitându-ma pe geam. Făra să îmi dau seama deja trecusem mai mult de 6 stații şi am decis să cobor. Am coborât şi am traversat strada încercand să găsesc stația din care sa iau acelaşi autobuz spre casă, dar stația a fost de negăsit, am mers ceva timp pe jos pâna am dat de un cartier foarte pompos, se cunoştea că acolo locuiau numai oameni bogați. Eram aşa de prinsă de peisaj ca nu am observat cum o maşina vine direct spre mine. Nu am reacționat dar maşina s-a oprit exact dupa ce mă atinsă-se. Am simnțit o durere ascuțită. Apoi cineva a coborat din maşină. Era un baiat înalt, cu parul şaten deschis, bine făcut, ochii migdalați şi avea multe tatuaje, părea un băiat rau.
-Sunteți bine domnişoara? ma întrebat îngrijorat.
-Da sunt bine.
-Măcar lăsați-mă să vă duc la spital, spune în timp ce îşi îndreapta paşii către mine.
-Nu-i nevoie, doar o să merg acasă, asta dacă reuşesc să ajung, spun eu cu un ton mai coborât.
-V-ați pierdut? Spune cu un zâmbet amuzat şi pervers în acelaşi timp.
-Puțin...
-Urcați, vă duc acasă doar trebuie să trecem pe la mine să duc ceva. Am stat ceva pe gânduri, nu ştiam daca e o idee bună să merg undeva cu acel necunoscut, m-ai ales la cât de frumos şi bine facut era. Totuşi am decis să merg cu el deoarece se însera şi nu voiam sa rămân aici pierdută pe timpul nopți.
-Deci?, ma întrebat ocolind maşina şi ajutândumă să merg pâna la uşa copilotului, paşi mei erau greoi si abia ma mişcam, Cum vă cheama? Şi cum ați ajuns aici?
-Mă numesc Taylor şi m-am pierdut pentru că m-am distras în autobuz şi nu am coborât unde trebuia.
Fața lui s-a schimbat a început sa fie serios, spusesem ceva rău? Nu, nu aveam cum, abia am scos câteva cuvinte. Din senin a pus o frâna brutală care m-a făcut să tresar, şi-a îndreptat privirea spre mine şi mi-a strâns fața între palmele lui, pentru un moment m-am speriat apoi am văzut cum mă privea atent în ochi.
-Se întâmpla ceva domnule? Întreb puțin speriată.
Îşi apropie mai mult fața de fața mea şi la 3 mm de buzele mele s-a oprit privindule. Apoi m-a sărutat.

HeartBreakerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum