The silence of the Wolf

Cap. I - Viata

Data: 24.09.1999

Ora: 00:45

    Data aceasta marcheaza mult astepta mea aparitie pe pamant ... sau cel putin asa credeam . In aceea noapte m-am nascut si am plans pentru prima oara ca orice copil dupa imbratisarea calda a mamei lui . In aceea seara toata lumea era numa' un zambet, parintii mamei mele , sora acesteia si tatal meu care nu se afla cu ei la spital pentru ca el respecta un cod de onoare care zice ca " In momentul in care ti-sa nascut copilul primul lucru pe care trebuie sa il faci e sa te imbeti bine de tot si sa nu mergi deloc la spital " . Dar stai ! Am uitat sa mentionez ca acolo se aflau si doctorii care spuneau ca sunt un nou nascut de nota 10 si ca nu prezint nicio boala ( adevarul fiind altul ) .

    La nu putin timp dupa aceea zi  ajung din nou de unde am plecat , adica la spital unde doctorii cu foarte multa stupoare au aflat ca sufar de Talasemie, doar ca in acel moment nu se stia daca e de tip Alfa sau Beta ... adica Anemie minora (Alfa) sau Anemia Cooley (Beta) ( da, de mic se banuia ca as fii "cool" ) , dar nu era asa de cool pentru ca trebuie sa primesc sange 24/24 h . Au urmat multe tratamente prescrise de o doamna "draguta" care imi datea atat de multe sanse incat le-a zis parintilor mei sa se spele cu mine pe cap ... pentru ca toata viata mea va consta numai in pastile tratamente si perfuzii cu sange pe atunci aceea femeia ma diagnosticase cu Anemia Cooley  ... o reteta de a mea suna cam asa :

- 2 cutii de suplimente bogate in fier ( 3 pastile pe zi ) 

- O perfuzie cu sange

- O cutie de complex de vitamine ( 2 pastile pe zi )

    Ceea ce pentru un copil de doar 5-6 saptamanii era destul de mult , iar reteta cu siguranta ... era gresita + ca 1 luna de zile am stat in acel spital ba la pat , ba in incubator apoi am fost internat la domiciliu. Dupa multe vizite si tesatari a aparaturilor medicale de "ultima generatia" ... la Institutul de Hematologie din Bucuresti mi-sa gasit adevaratul diagnostic Talasemie Alfa ( aveam 2 ani atunci si desigur pana la momentul acela am continuat cu aceea reteta gresita cu mici modificari , bineinteles tot gresite) . Astfel producandu-se si un mare taraboi la policlinica din localitate . Dar deja corpul meu nu a mai rezistat tratamentului primit si situatia se agravase ... imi amintesc doar ca pe vreme aceea mi-am petrecut cam 4 luni in acel institut . Timpul sa scurs 2 ani si 6 luni , asta era varsta pe care o aveam cand am fost externat din spital ... Am ajuns acasa , a urmat o perioada linistita ... singurele lucruri care disturba periodic linistea ( in fiecare seara ) , erau bataile incasate de mama din cauza lipsei banilor si a alcolului consumat in exces de catre tatal meu + ajutorul extern din partea mamei si surori tatalui meu care il influenta cu fel de fel de pretexte " E vina ei ca numai aveti bani " , " Sta ca o putoare si nu are grija de copilul ala " , " Ea e de vina ca sa nascut asa " .

    Dar cum Viata si-a amintit ca se poate si mai rau , a decis sa ma faca sa imi inghit limba pe la 3 ani la propriu .. am cazut de pe masa fiindca mama mea ma lasase nesupravegheta 5 minute cat imi incalzea laptele  si cat isi ascundea lacrimile provoca-te in urma actelor de putere de care datea dovada tatal meu in fata ei . Repede anunta salvarea , i-al in brate, coboara scarile , scoatei limba , resusciteaza-l , de 2 ori ,de 3 ori ... fiecare secunde era necesara pentru supravituirea mea ( era mai bine sa raman fara oxigen ) ... taxa pentru aceasta interventie a fost una extrem de mare astfel certurile pe tema banilor s-au accentuat ... dar nu era ultima taxa pentru nasterea mea care urma sa vina ...