Ce? (Drarry)

Și eu te iubesc...

Au trecut câteva săptămâni de la incidentul cu opțiunea care l-a transformat pe Harry în fată. Unii încă se amuzau pe seama asta dar unora le părea rău pentru el. În aceste săptămâni înafară de Harry aproape totul era normal, ei bine... înafară de Malfoy care se uita mereu în ore la Harry iar când erau singuri încerca să formeze o conversație între cei doi. Și chiar dacă Harry îl ignora tot timpul el tot își încerca norocul, în speranța că se vor apropia unul de celalalt

Înafară de toate astea, pot zice că totul era normal. Totul era aproape la fel ca înainte. Și chiar dacă Ron se amuza pe faptul că Harry e acum fată tot îi părea rău pentru el,se simțea vinovat pentru că și el lucrase la acea poțiune.
Hermione în acest timp tot încerca să caute un antidot pentru Harry, dar se pare că acea poțiunea chiar nu există un antidot. Așa că tot ce poate face Harry acum e să se comporte normal, de parcă nimic nu s-a întâmplat. Asta probabil va fi greu, dar se simte bine la gândul că în orice clipă se poate transforma înapoi în băiat, fără să mai trebuiască să fie o fată, dar până atunci trebuie doar să aibă răbdare.

E sâmbătă, o zi frumoasă ar putea
părea dar azi nu era așa. Afară ploua cu găleata iar tot cerul era gri din cauza norilor. Nu puteai ieși afară pentru că dacă ieșeai te făceai ud leoarcă chiar și dacă aveai o umbrelă la tine. Iar dacă te uita pe geam parcă doar te întristai fără motiv. Toți elevi din Hogwarts abia dacă aveau ce să facă, puteau doar să vorbească cu prietenii sau să joace cu ei diferite jocuri trăsnite pentru a se amuza. Sau să se ducă în bibliotecă să citească pentru că nu puteau merge în Hogsmade pe o asemenea vreme.

Hm:Harry!

H:Da? S-a întâmplat ceva Mione?

Hm:Voiam să te întreb dacă, vrei să vi cu mine în bibliotecă? Vine și Ginny.

H:Poate altădată.

Hm:Păi ok, ne vedem mai târziu. Pa.

H:Pa.. 

Chiar dacă deja se obișnuise cu forma lui de fată, Harry tot era trist mai mereu din cauza asta. Măcar avea niște prieteni adevărați care tin la el cu adevărat.

După un timp Harry îi văzu pe Ron, Dean și Nevile. Vorbea ceva între ei dar Harry nu voia să prea "bagăcios" cu prietenii lui așa că îi lasă în pace și plecă de ocolo pe hol. La un timp după ce se plimbase destul de mult pe acolo se așeză lângă un geam și începu să se uite la ploaie în liniște.

După mult, mult timp de stat la geam a apărut cineva care s-a pus în fața lui Harry lângă geam.

D:Hei..

H:Ce vrei?

D:De ce ai crede că aș vrea ceva de la tine?

Harry își dădu ochii peste cap și se ridică să plece dar Draco îl prinse de mână și îl trase mai aproape de el și întrebându-l:

D:Am zis ceva greșit?

H:Nu...

D:Atunci?

H:Uite Malfoy, știm amândoi că s-au întâmplat multe în aceste săptămâni dar.. nu înțeleg de ce tot vrei să vorbești cu mine. Totuși am fost dușmani atâta timp iar acum nu mai înțeleg nimic.

Draco era uimit, știa ce greșeli a făcut în trecut dar chiar îi părea pentru ce făcuse.

D:Uite, înțeleg că ești confuz din cauza celor întâmplate, dar chiar îmi pare rău pentru ce am făcut în toți ani ăștia. Știu că m-am purtat absolut oribil cu tine și că nu merit o a doua șansă dar, chiar îmi pare rău. Dar mai presus de toate relele pe care le-am făcut, e faptul că mi-am bătut joc de persoana pe care o iubesc doar pentru că ma rănit fără să vrea.

H:Draco eu...

D:Nu trebuie să îți ceri scuze, e doar vina mea că s-a ajuns aici.

Și uite așa Draco plecă cu un zâmbet trist pe față, dar într-un fel ușurat pentru că în sfârșit îi spuse lui Harry ce simte pentru el deși.. se gândea la ce sar fi întâmplat între ei doi dacă nu ar fi plecat așa repede de acolo. Dar tot ce spuse Harry după ce Draco plecă era:

H:Și eu te iubesc...

_______________________________________

Hm-Hermione
H-Harry
D-Draco

Știu că capitolul e scurt dar nu am avut timp să scriu din cauza școli, dar măcar am putut scrie ceva. Sper că va plăcut capitolul, dar voi încerca să postez unul nou în următoarele zile.
Bye.