Adevărul

82 4 4
                                    

După chestia cu aruncatul în zăpadă fetele și Harry au răcit, nu era ceva grav dar totuși au mers la madam Pomfrey să le dea ceva medicamente.

Acum Draco și Harry stătea în camera lui Draco. Blondul îl ținea strâns în brate pe brune încă părândui rău.

D:Îmi pare rău iubire, chiar n-am vrut

H:E ok, Dray, vorbesc serios. Nu trebuie să îți ceri scuze. Își trage nasul

D:Ba nu e ok iubire, e doar vina mea că ai ajuns așa. Mai sunt câteva zile până la Crăciun și nu ți-ai revenit.

H:Stai liniștit, Draco. Nu sunt pe moarte, o să îmi revin curând.

                                  *

A trecut și Crăciunul și revelionul, iar acum mai sunt câteva zile până la primăvară.

Draco și Harry erau acum pe marginea lacului negru de lângă școală, Draco îl chemase acolo pe Harry pentru că nu mai putea să
țină acel secret ascuns față e el.

H:Deci ce voiai să îmi spui?

D:Harry... înainte să îți spun... sper doar să mă ierți..

H:Draco, s-a întâmplat ceva? E grav?

D:Deprinde de tine..

H:Draco mă speri..

Atunci Draco își ridică mâneca de la mână stângă și îi arată lui Harry semnul întunecat.

H:Draco.. tu.. tu ești un..

D:Devorator al morți... Da, mau obigat... Presupun că mă urăști acum

H:Of Draco..

Harry îl luă în brațe pe Draco și îi spuse:

H:Nu te urăsc Draco, te iubesc. Indiferent că ești un Devorator al morți sau nu.

Draco era uimit, el credea că Harry îl va urâ dacă îi va spune că e un Devorator al morți, dar se înșelase.

H:Dacă credeai că te voi ură pentru asta, atunci te-ai înșelat amarnic. Îi spuse el parcă citindu-i gândurile.

D:Parcă mi-ai citit gândurile, sincer.

H:Normal, doar te cunosc.

D:Ce scump ești, pe bune zic.

H:Serios?

D:Normal, îl sărută.

H:Te iubesc.

D:Și eu te iubesc, piticul meu.

                                 *

Draco pov:

Astăzi am prima ședință cu Devorato- rilor morți, acum sunt în fața castelului cu Harry care mă luă în brate.

H:Să ai grijă.

D:O să încerc..

H:Dray, o să fie totul bine, trebuie doar să nu dai vreo urmă de slăbiciune.

D:Mda... dar o să fie greu să nu mă gândesc la tine în tot acest timp.

H:Trebuie să încerci să nu o faci, altfel știm amândoi ce se va întâmpla..

D:Ne va omorâ pe amândoi...

H:Dray, te rog doar să ai grijă de tine să nu pățești ceva. Ne vedem diseară.

Îi zâmbesc si îl sărut apăsat, nu voiam să îl las așa, voiam să stau cu el, să stam în pat sarutandune până nu mai aveam aer. Dar nu am de ales, trebuie să mă duc fie că vreau, fie că nu. Așa ca îmi iau matura și plec spre conac.

_______________________________________

D-Draco
H-Harry

Ce? (Drarry) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum