Ce? (Drarry)

Povestea din spate(partea2)

... Sunt sigur că într-o zi va ajunge să învețe magie neagră. Nu că eu nu aș fi făcut-o vreodată. Dar cum altfel as fi ajuns cel mai bun vrăjitor din generația mea?
_______________________________________

Autor pov:

În următorii 7 ani, Tom, s-a dovedit ca fiind un elev de nota 11 din 10.

Tom era un copil foarte deștept, în secret era și eu maestru în artele legitimației și ale oclumatiei. A devenit prefect, a fost în vârful clasei, a fost și preferatul tuturor profesorilor mai puțin a lui Dumbledore.

Da, după acești ani Dumbledore tot nu avea încredere în Tom, dar chiar și așa trebuia să recunoască că Tom a fost cu siguranță cel mai inteligent elev pe care la avut vreodată, nu că ar fi spus asta vreodată cu voce tare.

Oricât de mult se straduia Tom la orele lui, Dumbledore nu-l placea. Chiar dacă Riddle era cel mai bun elev pe care îl avea, Dumbledore îl trata cu indiferență, în timp ce pe Gryffindori și pe Hufflepuffi îi trata execelent. Dumbledore nu a fost niciodată un fan al Slytherin-ilor, nici ceilalți profesori dar ei și-au schimbat părerea despre ei când l-au întâlnit pe Tom Riddle.

Totuși, Dumbledore avea impresia că Tom începuse deja să se afunde în artele întunecate, ceva ce nu aprecia.

*

Ani mai târziu, când Tom Riddle a dispărut iar Voldemort a apărut, Dumbledore și-a dat seama cine era imediat după ce ia văzut poza în profetul zilei. Da, Riddle devenise cunoscut la câțiva ani după ce a absolvit Hogwarts.

Totuși, când Tom a venit la el cu cererea de a devenii profesor de apărare tot la refuzat, știa că Tom era mai mult decât capabil pentru acest post dar tot nu avea încredere în el.

Așa că Tom nu putea decât să accepte această idee, nici lui nu-i plăcea de director, asta nu era un secret. Erau o grămadă de oameni care știau asta, aceia fiind Devoratorii Morți, foștii Cavaleri din Walpurgis. Acesta era numele cercului interior al lui Tom când era încă la Hogwarts, de ce le-a schimbat numele? Nici Tom nu știa sigur asta, i se părea doar că Devoratorii Morții sună mai impunător probabil.

În fine, toată lumea știa că Riddle era o persoană convingătoare ceea ce îl ajuta în a câștiga aliați.

Dar prin convingere nu zic că îi manipula. Planurile lui Tom erau unele bune, metodele lui erau gresite. Și el știa asta, dar nu ar fi reușit niciodată să-și îndeplinească planurile din interiorul ministerului.

(Veți afla și voi planurile reale ale lui Tom când acesta va vorbi cu Harry)

Totuși ce-i mai mulți oameni credeau că planurile lui Voldemort erau unele groaznice, asta pentru că un anumit Albus Dumbledore a împrăștiat zvonuri că Voldemort ura încuiații și  că ar vrea să scape ei.

De la asta au început și zvonurile că cică Voldemort ar vrea să conducă întreaga lume, nu doar Marea Britanie. Sau că voldemort voia să scape și de persoanele cu sânge semi-pur pe lângă încuiații așa că atunci lumea ar fi plină de sânge-puri și alte prostii de genul.

Dar evident că toți se înșelau. Dar chiar daca Tom avea niște planuri mărețe, asta nu schimbă lucrurile rele pe care le-a făcut de alungul anilor pentru a-și atinge scopurile.

Din păcate, acele lucruri l-au făcut să înebunească, horcrux-urile de exemplu. Primul horcrux pe care la făcut a fost la 16 ani după moartea lui Myrtle Warren, o fată de 14 ani din Ravenclaw.

Chiar dacă nu o cunoscuse, lui Tom îi părea rău de ea. Și asta chiar dacă nu el o omorâse personal, ci Basillisk-ul din camera secretelor. Dar avea nevoie de horcrux-uri, nu putea risca să moară în timpul războiului care de desfășura în Anglia în acea perioadă, și nu doar în, cu în întrega lume( al doilea război mondial anii 1939-1945)

Din păcate, în nici-o carte pe care Tom o citise vreodată nu erau menționate efectele secundare care apăreau odată ce îți sfâșiai sufletul pentru a crea Horcrux-uri.

Asta pentru că nimeni nu a îndrăznit vreodată să creeze mai mult de două. Dacă Tom s-ar fi oprit la două ar fi fost așa bine, dar nu a făcut-o.

Unele dintre efectele secundare, era faptul că îți schimbăi puțin aspectul. De exemplu: pielea ți se albea până avea aceeași culoare ca laptele, ochii îți reveneau roșii și chestii de genul.

Dar cele mai rele erau cele îți schimbau conportamentul total.

După ce a trecut de al treilea Horcrux, Tom începuse să fie schizofrenic, bipolar și paranoic despre orice. Totuși uneori reușea să se mențină cât de calm era posibil.

Dar după un timp, toate acestea l-au făcut să înebunească. Nu mai putea gândi limpede. Din acel moment Tom Riddle cel plăcut de toată lumea devenise Voldemort cel psihopat și cu o sete de sange ne mai văzută.

De atunci mărețele planuri a le lui Tom deveniseră cele exat ca cele din zvonurile oamenilor.

Până și Devoratorii Morții erau surprinși de schimbarea de plan, dar nu au comentat niciodată nimic despre asta.

De aici a inceput și primul război, Voldemort omorâse o grămadă de oameni de unul singur iar fin cauza asta oamenii îl credeau un monstru. Dar în realitate el nu era nici pe jumătate conștient de ceea ce făcea.

Nebunia îi străpunse mintea și îi controla corpul să facă niște lucruri oribile. În mintea lui Voldemort, Tom Riddle încera să-și recapete controlul asupra corpului, dar acesta nu-l asculta oricât de mult încercase.

Și totuși, chiar și după toate aceste lucruri. Undeva în lumea morților, Merope Gaunt încă îl iubea pe Voldemort. Acesta și-ar fi dorit să fi supraviețuit nașterii ca să poată fi alaturi de fiul ei, Tom.

Tot ce își dorea ea era ca Tom să aibă pe cineva care să-l iubească, dar nu a fost așa. Tot ce putea ea să facă era să privească prin ce trecea fiul ei în fiecare secundă din viața ei.

_______________________________________

Bună dragi cititori. Știu că nu am postat de mult dar pur și simplu nu ma avut prea multe idei. În ultimele zile am tras de mine cât de mult era posibil doar pentru nu vă lasă să mai așteptați prea mult. Și mai știu că capitolul ăsta e deja depre trecutul lui Voldemort și nu a lui Dumbledore, dar chiar nu știam ce ar trebui să mai scriu.

Dar totuși, dacă tot am scris despre Dumbledore trebuia să scrii și despre Voldemort până la urmă, așa că sper că va plăcut acest capitol și vă rog să mă scuzați dacă există vreo greșeală în acest capitol.