Atinsa de magie

Capitolul 10: Testul

-Poti folosi focul pentru a topi legaturile? l-am intrebat pe Viktor.

-Nu pot folosi magia ca sa imi fac rau. Niciun mag nu poate.

-Atunci le poti topi pe ale mele.

-Ai inebunit? O sa iti arda mainile.

-Nu-i nimic, sigur au tamaduitori.

-Si cum vei putea sa ma dezlegi pe mine, daca ai mainile arse?

Of...trebuia sa fie ceva.

-Incearca macar. Te ghidez eu, iti spun daca intensitatea e prea mare, am zis.

-Bine. Esti pregatita?

-Da, am zis.

Dar nu eram. Nu pentru arsura mistuitoare care a urmat.

-Prea mult, Viktor, prea mult! am tipat.

-Scuze.

Mainile imi tremurau de durere. Totusi, am incercat sa trag de catuse cu putere, strangand din dinti si sperand ca nu o sa doara.

A durut, evident. Dar am observat ca se slabisera foarte putin.

-Din nou! De data asta intensitate mai mica si incearca sa nu ma arzi de vie.

-Esti nebuna, femeie!

-Viktor, au trecut deja 10 minute. Din nou!

Catusele s-au aprins din nou. De data asta, focul nu a mai fost mistuitor. Il auzeam pe Viktor in spatele meu, cum gafaie si se chinuie. Mi-am dat seama imediat ca e un efort urias pentru el sa mentina constanta intensitatea focului, astfel incat sa nu ma arda...foarte rau.

-Opreste-te putin.

-Te-am ranit?

-Nu, de data asta nu asa rau. Ia o pauza, daca lesini din cauza efortului nu ne ajuta cu nimic.

Am mai tras o data de catusele de piele. Da, in mod clar se mai lasasera.

-Nu cred ca reusesc sa le topesc in timp util. Ca sa nu mai spun ca usa aia...pun pariu ca nu e descuiata.

-Hai sa le luam pe rand, am zis. Mai intai legaturile, apoi usa.

-Am invatat ceva despre proprietatile materialelor, zise el. Dar nu imi amintesc.

-Otelul are rezistenta la rupere si poate fi reciclat aproape la infinit, am inceput sa spun ce imi aminteam din lectia aia.

-Argintul are cea mai buna conductibilitatea electrica si termica, am continuat sa recit din memorie. Dar pielea...nu stiu.

-Pielea! zise Viktot atat de tare, incat as fi sarit in sus, daca nu as fi fost legata. Pielea isi schimba forma la caldura. Se contracta la rece si se dilata la cald.

-Da, asta e, bravo! Hai, inca o runda de foc.

-Tine minte, dupa ce focul se stinge, nu trage tare de catuse. Impinge usor si ar trebui sa se deformeze.

-Bun, asa fac.

In timp ce focul juca mult prea aproape de mainile mele, mi-am ascutit auzul, ca sa ascult ce se intampla dincolo de usa, caci mi se paruse ca aud voci.

"Ema Popescu, Caitlyn Thomas, felicitari! Prima echipa care e reusit sa iasa!".

-Baiatu' cu focul, nu vreau sa te stresez sau ceva, dar un candidat deja a reusit sa evadeze.

-Dar au trecut abia 20 de minute, zise el gafaind.

-Oh, e un candidat al naibii de bun.

-Hai, incearca acum, zise el in timp ce focul se stingea.