Crystal II: Haos Ordonat

Capitolul 6: Cearta

Capitolul  6 

  

                           Crystal a mers mai bine de jumătate de oră pe străzile pustii din Forest Hills. Cartierul unde locuiau era unul liniștit, primitor, iar casele erau frumoase, mari. Totul părea așa de perfect. 

                          Dar pentru ea, nimic nu era perfect. Se simțea trădată, mințită, un sentiment amar. Nu voia să se întoarcă acasă, înapoi unde erau ei. Nu se simțea în stare să mai stea în aceeași casă cu niște mincinoși, știa că dacă se enerva îndeajuns de mult ajungea să facă niște lucruri pe care după avea să le regrete. Din acea cauză a decis că ar fi mai bine să se ducă undeva departe de ei, să se calmeze. Iar după treizeci de minute de mers, a ajuns în zona comercială, unde erau multe locale și magazine. A intrat în X-Cafe, un local ce părea perfect pentru a îi îmbunătății starea. Aroma cafelei era prezentă, iar Crystal se bucura de ea mai mult decât necesar. Cafeneaua era aglomerată la parter, dar la etaj  erau doar câteva mese ocupate. Ea s-a așezat la una din colț, lângă peretele de sticlă.  

                       - Bună! spune un chelner, care s-a oprit la masa ei. Cu ce te pot servi? 

Crystal studia cu atenție meniul pentru câteva secunde, apoi a răspuns:

- Un Latte-Machiatto și o prăjitură Dellir, te rog.

- Imediat!

Râmânând din nou singură, Crystal și-a scos telefonul din geantă și l-a deblocat. Avea multe mesaje și apeluri ratate atât de la Max, cât și de la Carter, dar nu le-a băgat în seama, ci a trecut telefonul de modul avion și l-a lăsat pe masă.

           Câteodată îi plăcea singurătatea. În liceu era obișnuită să fie singură, pentru că nu avea cu cine să își petreacă timpul, însă după o perioadă de timp cu Cei Cinci, și-a dat seama că îi era dor să își petreacă timpul singură, doar ea și gândurile ei.

           A fost întreruptă din nou de acelaș chelner ce i-a adus comanda. I-a pus în față o prăjitură de ciocolată cu cireșe, portocale și Kiwi ce arăta apetisant, dar ea tânjea mai mult după cafea. Cafeaua îi dădea energie și o stare de bine, iar acum avea nevoie de asta.

           Cu colțul ochiului, ea a văzut  un bărbat care s-a oprit la ea la masă, dar nu i-a dat atenție. Dar, când a văzut că nu a plecat, s-a întors spre el și l-a întrebat dacă îl poate ajuta.

           - Defapt, eu voiam să știu dacă locul acesta este liber, spune, arătând spre scaunul din fața ei.

           - Este liber.

           - Și te deranjează dacă stau aici?

           Da. defapt chiar o deranja. Dar bărbatul părea a fi într-o dispoziție bună, iar ea nu voia să i-o strice doar pentru că avea niște probleme.

           - Nu, fă-te lejer.

           Bărbatului îi zâmbește și se așează în fața ei. Crystal îl studiază pentru un moment. Avea părul blond, dat pe spate. Avea ochii albaștrii, ca apa dintr-o insulă exotică, buzele cărnoase și rozalii. Era îmbrăcat într-o bluză largă, albă, iar la gât avea un lanț de aur. Arata ca o păpușă, ca un Ken.

           - Apropo, eu sunt  Beckham, spuse el.

           - Îmi pare bine, eu sunt Crystal.

           - Păi Crystal, pot spune că ești foarte frumoasă.

           - Mulțumesc, Beckham.