Prelog

41.4K 2K 102
                                    

ATENȚIE!

Aceasta este a doua carte Crystal, iar dacă nu ați citit prima carte, unele lucruri ar putea fi confuze. 

Toate drepturile rezervate, această lucrare aparține numai mie (MarinaSangster(mari_1d))

Această lucrare conține scene și limbaj indecente(cred), citiți pe propria răspundere!

...................................................... 

       Lumina intra în cameră printr-un colț neacoperit de perdeaua gri, făcând-o pe Crystal să se trezească. Era pierdută prin cearceafuri, stând cu o jumătate de corp descoperită.

                                 Se mutase în New York doar de o săptămână și nu era nici decum obișnuită cu vremea înăbușitoare de caldă de vară. În Londra nu era atât de cald, dar nu era nici frig, era mai de grabă vreme ploioasă.

                                 Crystal își întinde mâna în partea stângă, dar nu a simțit nimic. Atunci și-a deschis ochii și s-a uitat prin cameră, dar nici urmă de iubitul ei, Max. S-a uitat la ceas și a văzut că este abia 9, iar asta însemna că el încă nu plecase la muncă.

                                 S-a ridicat din pat și s-a dus la baie, unde s-a spălat pe maini, pe față și pe dinți. Apoi, fără să se schimbe de pantalonii ei scurți și lărguți și de maieul alb, a coborît. De cum a ajuns la ultima treapta, un miros apetisant de mâncare și aroma cafelei au atras-o spre bucătărie. Întrând pe ușă silențios, l-a văzut pe Max stând lângă aragaz.

                                 - Bună dimineața, iubito! Nici nu am auzit că te-ai trezit, spune el, zâmbindu-i fermecător.

                                 Crystal nu i-a răspuns, ci s-a dus și l-a îmbrățișat de la spate, aplicând un mic sărut pe umărul lui gol. Se putea obișnui cu asta. Amândoi puteau. Asta își doriseră amândoi de mult timp, iar, în sfârșit, se întâmpla. Crystal nu mai era la 5 milioane de kilometri distanță, ci era aici, lângă el, acolo unde aparținea.

                                 Relația la distanță era grea, pentru că, idiferent de cât de dor le era unul de celălalt, trebuiau să aștepte. Și chiar dacă Max făcea tot posibilul să își viziteze iubita o dată la două luni, așteptarea era ucigătoare. Dar Crystal nu se supăra pe el, știa că el este ocupat la firma la care lucreaza și cât se chinuia să strângă bani să își cumpere o casă și o mașină și sa fie gata să își construiască in viitor cu ea.

                                    Max se uita la ea și nu îi venea să creadă cât noroc avea că o femeie ca și Crystal era a lui și numai a lui. Nu îi venea să creadă că buzele ei rozalii și bosumflate erau ale lui de sărutat, că în ochii ei căprui era doar el, că părul ei șaten și mătăsos era a lui să îl mângâie, trupul ei micuț, perfect pentru el.

                                 - Ți-am pregătit ceva bun.

                                 - Hmm, îmi pot da seama. Miroase atât de delicios aici.

                                 - Numai pentru tine, iubito!

                                 - Mă răsfeți prea tare!

                                 - Meriți.

...........................................

Hello, lovies!

Am inceput cartea a doua, în sfârșit! După o pauza destul de lunga, am revenit. Sper să va placă!

Crystal în poza! 

Crystal II: Haos OrdonatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum