Capitolul patru

19 7 0
                                    

          Erica

La naiba! La naiba!Nu pot să cred că idiotul din cauza căruia a trebuit să îmi silesc echipa, dar și pe mine odată cu ei  să terminăm un afurisit de proiect, bine de fapt, unul important, în doar două zile, stă chiar lângă mine și rânjește ca un bou. Nu știu cum să reacționez față de el, oare să îi spun că deja proiectul e terminat sau că ne chinuim cu el. Probabil că dacă aș merge pe a doua variantă ar fi satisfăcut și furios, dar vreau să văd ce mutră face atunci când  realizează că m-a subestimat doar pentru simplul fapt că sunt femeie. La prima vedere am rămas impresionată de aspectul lui, dar pe urmă a dispărut toată fascinația asta față de el când a început să își exprime prejudecățile. Mai bine îmi iau băutura și plec, poate o să își vadă de treabă. Mă răsucesc cu spatele la el și dau să plec dar simt două mâini mari pe abdomenul meu care mă țin captivă și nu mare îmi e mirarea atunci când dau cu ochii de privirea aceia jucăușă și intensă.
Ahh, pe cine încerc să păcălesc, omul ăsta pare de pe altă planetă, iar când sunt în preajma lui , încremenesc pur și simplu.
-Smith! Credeam că nu o să te revăd așa repede!
Îmi dreg glasul și mă prefac total nepăsătoare față de el.
- Și?
Idioată! Pe bune? Nu îmi vine să cred ce reacție îmi provoacă acest om.
Se apropie mai mult de mine și repetă același gest ca atunci când a plecat din biroul meu, își trece degetul mare peste buzele mele, doar că de data asta îi simt pieptul tare lipit de sânii mei. Se simte al dracului de bine, dar sentimentul de vinovăție își face apariția, îl iubesc pe Ethan, foarte mult, doar că mă întreb de ce nu mă simt așa și în preajma lui? O simplă atingere și simt că iau foc, atingerea lui ajunge direct între picioarele mele și pereții vaginului mi se contractă involuntar.
Îl împing și încerc să mă țin pe picioare, dar nu reușesc , iar paharul mare de vin se revarsă peste mine.
- La dracu! strig furioasă!
- E ok, hai sa te ajut!
- Lasă-mă naibii în pace, mă descurc și singură! Îi trântesc vorbele în față tare și răspicat, apoi plec fără a mă uita în urmă.
Vreau să plec, să mă fac mică și să nu mă vadă nimeni, pornesc în căutare lui Ethan. Îmi spusese că se duce la baie așa că ies pe un culoar lung și merg înainte cu speranța că o să dau de el. Observ că o ușă este întredeschisă și decid să intru înăuntru , nu e nimeni, profit de ocazie și îmi dau bluza jos, rămân doar în pantalonii de piele deoarece nu am sutien pe mine. Încerc să scot pata de vin și spre uimirea mea, iese. Bine că îmi place să mă îmbrac lejer mai tot timpul, pentru că nu știu ce făceam dacă aveam o rochie pe mine.
Brusc aud că ușa se închide, iar eu tresar, ies în fugă din baie și aproape că sar peste cel care a intrat în cameră. Mă prinde de încheietură și rămân cu gură căscată când realizez că nu am bluza pe mine.
- La naiba! Ce țâțe ai!!
- Idiotule! Nu te uita!
Încerc să acopăr cât de mult pot, dar tot îi ofer o priveliște pe cinste ăstuia. Stai puțin, recunosc vocea asta.
- M-ai urmărit cumva? strig exasperată.
Îl văd cum își trece mâinile prin păr și răspunde:
-Am vrut să mă asigur că ești bine, dar nu mă așteptam să te găsesc așa.
Își mușcă buza de jos și mă privește fix, se apropie lent de mine, iar eu fac câțiva pași în spate până când mă lovesc de o suprafață rece și dură, îl pot vedea cum își încordează maxilarul, dar continuă să meargă în direcția mea. Îmi mângâie fața, iar apoi buzele, nu am crezut că cineva îmi poate provoca astfel de sentimente vreodată, omul ăsta este prea periculos pentru mine. Își croiește încet drum pe spinarea mea, în urma atingerii lui mă furnică pielea, iar carnea moale și sensibilă dintre picioare reacționează imediat, pieptul mi se ridică și coboară cu viteză , încerc să îi evit privirea, dar nu pot.

Supranatural Where stories live. Discover now