Capitolul șase

15 5 0
                                    

        Erica

E o zi ploioasă și tristă, la fel cum sunt și eu.Sentimentul de vinovăție a pus stăpânire pe mine și nu îmi dă pace, am ajuns la orgasm cu un alt bărbat în minte, iar Ethan m-a refuzat și acum îmi fac tot felul de scenarii. Nu e posibil să mă însele, nu ar face asta niciodată, sau cel puțin asta cred eu. Gândul că o să îl revăd astăzi pe Hector îmi provoacă fluturi în stomac. Dorința carnală pe care o simt față de el mă epuizează, iar sentimentul ăsta de vinovăție mă macină pe înăuntru.
Ajung la Passion , dar totul pare trist, nu știu de ce , poate doar mi se pare .
- Erica, ești bine? Mă întreabă Judith .
- Sunt bine, Mulțumesc! Poți te rog să mă anunți la ce oră vine domnul Hector Garcia.
-Aaa, da, în legătură cu asta, proiectul i-a fost trimis online , iar dumnealui nu a considerat că este ce trebuie.
- Poftim! După cât ne-am străduit domnul a considerat că nu e ce trebuie? La naiba cu el!
Fără să mă mai gândesc arunc tot ce este pe birou și urlu cât mă țin plămânii. Mă uit la Judith și observ că zâmbește. De ce dracu zâmbește!!
- Draga mea! Viața nu e roz așa cum crezi tu!
- Judith! Ce naiba?
- Exact! Pe naiba! M-am săturat să-ți văd mutra fericită tot timpul! The life is pink! Nu e pink Erica. Și chiar dacă e, m-am asigurat eu că nu o să mai fie așa pentru tine.
Se așează cu mâinile poziționate pe birou în față mea și continuă, iar eu rămân șocată, sper să mă trezesc curând, iar ăsta să fie un coșmar!
Iese din birou , culege niște hârtii dintr-un sertar și mi le trântește în față.
- De un an încoace mă chinui să te falimentez ! Te-ai încăpățânat să fii mereu perfectă și să câștigi orice, dar asta a fost până ieri când a venit răspunsul de la Garcia.
Strâng rapid foile și trec cu vederea peste ele, nu minte și nici nu e un coșmar, cad pe scaun și îmi pun mâinile în cap, nu mai pot vorbi , tot ce fac este să ascult.
- Ești naivă. Spune râzând malefic. Și știi care e partea cea mai bună?
Că nu o să poți face nimic în legătură cu asta, camerele de luat vederi nu au funcționat niciodată și mă bucur că ai lăsat absolut orice pe mâna mea, mi-a ușurat munca.
- Cum ai putut să faci asta? Spun printre lacrimi.
- Simplu draga mea, ai fost ușor de manipulat! Mult noroc în viață!
Își ia geanta și pleacă, abia acum îmi dau seama că nu mai e nimeni aici, nici Andres, nici Alma , nici Marissa, absolut nimeni. Munca mea de o viață s-a dus! Tot ce fac este să plâng.  O sun pe Alma, dar nu răspunde, o sun pe mama , la fel nu răspunde . Nu știu la cine să mai apelez așa că o idee îmi trece prin cap. Fără să vreau am văzut numele hotelului unde v-a fi cazat Ethan. Intru pe net și caut cel mai rapid zbor spre Grecia.
Pe tot parcursul zborului am plâns, nu mi-a păsat că atrag mii de priviri . Singura persoană care m-a întrebat dacă sunt bine a fost șoferul taxiului.
Am rămas fără baterie la telefon și sper să îl găsesc pe Ethan în camera lui pentru că sunt în stare de șoc.
Întreb la recepție de el, iar după ce aproape că mă pun în genunchi să mi se spună numărul camerei , mi se dă o foaie și o cartelă pentru a deschide ușa. Alerg până la lift, încerc să mă liniștesc puțin înainte să pășesc înăuntru, dar nu reușesc și dau buzna peste el.
- Ethan!
Clipesc de câteva ori crezând că totul este o farsă. Soția tatălui meu este călare peste Ethan, iar când mă văd scot amândoi un țipăt dramatic.
Nu mai sunt în stare să gândesc, respirația îmi încetinește, iar totul se mișcă cu încetinitorul, privirea mi se întunecă și ultimul lucru pe care îl simt e podeaua rece.

Supranatural Where stories live. Discover now