Iubire La Orizont:V.1- Moștenire cu Scântei- Partea1

Capitolul 3

Reya

— Hei!, strig la el. Ești surd sau ce? Adaug, furioasă, pierzându-mi răbdarea cu fiecare secundă care trece, iar tonul meu e din ce in ce mai ridicat. Nu auzi când te strig? 

— Mi-l aduci luni la muncă și mă uit eu peste el. 

El își continuă indiferent conversația, ignorându-mă complet. Această atitudine mă scoate din minți. Strâng pumnii și, fără să-mi dau seama ce fac, îmi pun palma pe umărul acestuia și-l trag cu putere spre mine, gest ce-l dezechilibrează puțin și se întoarce spre mine uimit. 

Când îmi aruncă o privire plină de aroganță, îmi dau seama că încearcă să se joace cu mine. Nu sunt interesată de el și nici nu vreau să am de-a face cu un asemenea bărbat. El este prea arogant și prea lipsit de politețe pentru gustul meu. 

— Hei băiatu’, îi spun arțăgoasă, privirea mea este aici. Arăt cu indexul că ar trebui să mă privească în ochi și nu să-și plimbe privirea lui nesătulă pe trupul meu. 

Își arată dinții într-un zâmbet viclean și își linge buzele în mod grosolan. E clar că își imaginează că am venit aici să-mi fac de cap cu el. Se înșală amarnic. Cel mai bine ar fi să plec acum, însă, din păcate, drăcușorul ce stă cocoțat pe umărul meu stâng a câștigat de mult lupta cu îngerașul de pe celălalt umăr. Îmi îndrept mândră spatele și-mi ridic sfidătoare bărbia, arătându-i că nu am de gând să cedez.  

— Nu te-au învățat că atunci când lovești pe cineva, ar trebui să te asiguri că acea persoană este în regulă și să-ți ceri scuze? Spun iritată, dar el îmi zâmbește zeflemitor, se întoarce cu spatele și își reia activitatea, fără a arăta niciun regret. 

Ce nesimțit! 

— Poți repeta? Nu am fost atent la tine din cauza unei tipe isterice, care simte nevoia de atenție.
 
Cine naiba se crede de mă tratează cu spatele de parcă cuvintele mele nu au nici o valoare și își permite să vorbească astfel despre mine? Îți voi arăta eu cum stă treaba, indiferent cât de arogant ești. Nu am fost niciodată ignorată de cineva și nu voi accepta să fiu tratată ca un obiect de aruncat acum. Dacă nu știi cum să respect oamenii din jur, te voi învăța eu.

— Mă asculți?

Mă apropii de el și îi iau telefonul din mână, apoi îmi încrucișez brațele și bat energic din picior, bucurându-mă de sunetul pantofului meu care lovește podeaua. Poate astfel își va da seama că nu glumesc și că sunt foarte supărată. Nu voi pleca de aici până nu-și va cere scuze pentru rănile pe care le-am suferit din cauza lui.

— Dă-mi telefonul înapoi!, vorbește furios, cu maxilarul încordat.

Nu pot nega faptul că arată foarte bine. E brunet, are buze pline și ochii negri care acum sunt plini de mânie. Dar nu mă tem de posibila lui reacție, deoarece am întâlnit multe persoane supărate în trecut și știu cum să gestionez situația. Sunt curioasă cum va reacționa când va vedea că nu sunt genul de persoană care se lasă intimidată și nu voi renunța până nu voi primi scuzele pe care le merit pentru umilința prin care am trecut din cauza lui.

— Alo, mă auziți? aud o voce feminină și fără să mă gândesc că aș putea să-i fac probleme, duc telefonul la ureche în timp ce acesta mă privește șocat. 

—  Vă rog să mă scuzați, doamnă, dar până când iubitul dumneavoastră nu-și va cere scuze pentru că m-a făcut una cu pământul și m-am ales cu ditamai vânătaia din cauza lui, nu-i voi...

  —  Nu e iubitul meu, mă întrerupe îngrozită și chicotesc amuzată. 

— Atunci, nu este o problemă dacă vă sună el după ce rezolvăm această problemă, nu?!

— Din partea mea, nu-i nici o problemă. Dar..., își drege glasul amuzată, nu cred că vei primi vreo scuză din partea lui.

— Chiar așa? Întreb neîncrezătoare. 

— Dă-mi telefonul ăla odată, mârâie nervos individul de lângă mine și întinde mâna să-l ia.

— Hei, nu știi că nu-i frumos să întrerupi conversația cuiva? Îl cert în timp ce fac un pas în spate, fix în momentul în care vrea să prindă gadget-ul. 

— Cred că e timpul să închid, nu vreau să fiu martoră la moartea ta, spune domnișoara de la celălalt capăt al firului cu ironie în glas. 

Aș minți dacă aș spune că nu m-au trecut mii de fiori când i-am auzit gluma nesărată, dar sper să nu fie vreo prezicătoare și să-mi vadă viitorul, nu prea lung din câte am aflat.
Cu o mișcare bruscă, închid telefonul și îmi ridic privirea încordată de la sol, simțind cum inima mi se oprește pentru o clipă și începe să bată cu putere când privirile noastre se întâlnesc pentru câteva secunde. Cu efort, reușesc să-mi desprind privirea din a lui, dar pot simți cum aceeași stare neplăcută l-a invadat și pe el. Înghite în sec de câteva ori, iar privirea lui începe să-mi analizeze fiecare detaliu al trupului meu cu o ușurință deranjantă. 

Reya, nu te lăsa copleșită de aceste priviri intense! El nu e cel potrivit pentru tine, nu uita că ești puternică și poți depăși această situație. Nu te poți lăsa vrăjită de o simplă privire intensă, mai ales când acest tip este singurul vinovat pentru fundul tău lovit. Inspiră adânc, privește l fix în ochi și demonstrează-i că tu ești puternică!

— Promit să îți returnez obiectul după ce primesc scuze din partea ta. Până atunci, îl păstrez pentru mine. Răspund cu încredere aruncând motivul altercației noastre în decolteu făcându-i jucăuș cu ochiul, mă întorc și mă îndrept spre baie.

Am uitat de scopul meu venind în aceasta zonă din cauza comportamentului neadecvat al acelui individ care se credea acasă și ocupa tot holul pentru a-și utiliza telefonul. Să zică mersi că nu i-am tras și una la cât de tare m-a enervat! Pun mâna pe clanță pentru a deschide ușa și icnesc surprinsă când simt cum sunt prinsă de încheietura mâinii și trasă înapoi, aterizând cu palmele pe pieptul dur al acestuia.