Kill my love

Capitolul 3

Am închis usa lui si mi-am rezemat spatele de ea. Gata! S-a terminat
Iar eu care credeam si simţeam ca noi o sa fim altfel . Inima mea asta-mi spunea , şi privirea lui la fel. Nu cred că m-a minţit vreuna din ele... numai că inima se mai înşală, oamenii se schimbă, iar privirile odată cu ei. De fapt ele nu se schimbă, sunt înlocuite doar de altele noi şi aşteaptă clipa în care îşi vor intra din nou în drepturi şi se vor uita cu dragoste către alţi ochi. "Ce frumoasă eşti" e înlocuită cu o privire fadă, indiferentă, iar "Te iubesc" devine obişnuinţa şi îşi pierde licărirea care il individualiza cândva. Privirea de "Te vreau aici, acum" e înlocuită de doi ochi obosiţi care se uită prin tine, iar "Şi eu"-ul ca răspuns la "Te iubesc" face schimb cu o simplă aprobare din cap. Dar să ştii că cel mai greu e atunci când dispare privirea de "Mi-a fost dor de tine". Dacă dispare privirea asta, atunci nu mai poţi să salvezi nimic, dacă nu îţi plâng ochii de dor şi nu scăpară privirea văpăi la vederea persoanei iubite, atunci totul e pierdut. Noi părea că o să fim altfel, dar am sfârşit ca restul. Am sfârşit ca relaţiile de dinainte şi la fel cum vor sfârşi şi cele viitoare.
Iar eu, cel mai curajos suflet din lume, nu mai am curaj astăzi să visez.

Am coborât scările , aproape rupandu-mi tocurile in graba mea de a ieşi din acest bloc, din aceasta suferinţă. Oare cerusem asa de mult?
Perfect! O ploaie torenţială e tot ce imi lipsea ca acest tablou de suferinta sa fie complet.
Rochia mea arata ca naiba îmbibată de apa,parul meu e ceva indiscutabil iar eu....eu pur si simplu sunt un dezastru.
Rose mereu ai fost puternica. Încetează ! Nu e primul care te lasa pentru ca nu e pregatit sa iti ofere iubire.
Dar totusi il iubesc,am vrut totul cu el,deja visam clipa cand ma va cere in căsătorie.

Deschid ușa cafenelei de peste drum si intru să mă adăpostesc de urgie. Toți oamenii de aici mă privesc de parcă un trăsnet m-ar fi adus printre ei. Ii aud cum incep sa susoteasca despre mine.

Normal ca despre tine. Ce ai vrea? Sa iti dea un premiu pentru cea mai splendida intrare? Ce om normal da buzna aşa?! Ha?!
Si ăla din colț ce are de nu se oboseşte sa ma privească? Na' că o iau razna.

Doi ochi albastri vin spre mine întinzînd sacoul lui.
- Nu e la fel de frumos ca rochia ta, dar culoarea stiu ca iti place.

Cine e acest strain de îşi permite sa îşi pună haina lui pe mine?! Ma vede asa neajutorata?!
Rose omul vrea doar sa iti faca un bine, pentru ca la cum arati acum si unui caine i-ar fi mila.