Salvată de telefon.

10.2K 299 13
                                    

Mâinile sale îndepărtatu incet singurul material care ma acoperea, fiori de gheaţă răspândindu-se la atingetile sale atât de fine, dar greţoase si total inadecvate, de-a dreptul perverse. El era bolnav mintal după părerea mea, după gravitatea situaţiei actuale pe care el nu cred ca o conştientiza si in urma căreia, el urma să își violeze sora vitregă a doua oară .Urma sa imi răpească si ultimul gram de stimă de sine pe care il mai posedam, urma ma deposedeze fără cea mai mică voie a mea si apoi urma sa ma calce în picioare.
Violul unei femei este cred ca cel mai josnic lucru pe care un bărbat l-ar putea face. Ei nu se gândesc ca acesle scene le vor rămâne pentru totdeauna in minte, derulându-se întocmai ca o reclamă proastă la nesfârşit pana când, într-un final, poate vor renunţa. Eu una nu vreau sa renunt sa sper ca poate, voi scapa si cu puţinul respect de sine pe care il mai am.

Uram sa ii simt buzele pe pielea mea, sa ii simt mainile mari îndepărtand atât de lent prosopul care, cat de cat mă mai acoperea, parca voia sa ma tortureze făcând totul atât de încet .Chiar nu avea pic de ruşine.

Degetele sale se plimbau pe pieptul meu, mana sa coborând până la solurile mele, simţind cum înfrigurare cum deja depăşise limita.Am incercat sa il împing, însă forţa mea nici nu se compara cu a sa si am fost întâmpinată de un mic râs din partea sa pentru această încercare jalnică de a scăpa.

Aerul parca nu mai vroia sa imi oxigeneze plămânii, iar ochii mi se umpleau din nou de lacrimi.

Acesta este unul din acele momente clasice in care te întrebi "Oare ce am făcut sa merit asta? " sau "De ce tocmai eu!? ".
Ei bine, si eu ma intrebam aceste lucruri in acest moment.
Insa deodată , peste liniştea tulburătoare din cameră a intervenit telefonul său si pentru asta am mulţumit in gând.

Acesta a mârâit furios şi a apucat rapid telefonul, raspunzand de îndată apelului , care îi stricase cheful.

Tot ce am putut auzi a fost o voce gravă , insa nu am înţeles nimic din spusele sale .

Da...immm ...Ok.
Vin acum.îi spuse celui de la capatul firului, insfacandu-si tricoul si plecand.

Mi-am strâns uşurată prosopul la piept, stergandu-mi cu dosul palmei lacrimile acumulate pe obraji, simţind cum inima incepe sa îmi bată din nou normal in piept și aerul sa devină din nou respirabil. Însă vocea sa m-a facut sa am dubi ca voi scăpa asa de ușor, teama începând din nou sa pună stăpânire pe mine

Să ști ca nu am terminat!Mă voi intoarce rapid, iubito.

Abuzata |EDITARE MAJORĂ|✅Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum