O Nouă Viață!!

Cap. 24 Încă puțin!!

A trecut aproape o săptămână de la incidentului de la muncă și de când a angajat Ansel nu unu ci doi avocați.

Am depus plângerea împotriva lui Ronny, sigur i-a ajuns citația pentru că m-a sunat ca un disperat până când am decis să-i blochez numărul.

Ansel se ocupă de tot exact cu mi-a promis. Eu vreau doar să mă preocup de plecarea noastă spre o insulă minunată.

De sală va avea grija Alvaro împreună cu Dan.
Cei care fac antrenamente personale cu Ansel se vor descurca singuri o săptămână cât vom lipsi noi.

Sala merge extraordinar, vrem să deschidem și un salon de masaj de care vreau să mă ocup chiar eu. Mi-am propus să urmez câteva cursuri de specializare și voi renunta la postul de la aeroport.

Ansel a fost supărat inițial pe mine când i-am zis, dar după ce i-am explicat că îmi doresc ceva mai lejer și să nu mai stau toată ziua în acea uniforma m-a susținut. Să lucrez funcționar vamal a fost visul meu din adolescenta, dar oamenii se mai schimba, nu?!
Când m-am mutat în acest oraș mi-am propus să încep o nouă viață. Se pare că asta și fac, încep o viață total nouă de ceea ce aș fii crezut vreodată.
În urmă cu două zile mi-am făcut și un pircing în buric, lui Ansel i se pare foarte sexy, am de gând sa-mi fac și câteva tatuaje, ceva semnificativ logic!
M-am schimbat enorm în doar jumătate de an!
În primul rând nu-mi mai încap în piele de fericire, iubesc și sunt iubită, am tot ceea ce am nevoie. Ce pot cere mai mult de la viață!!

Peste o săptămână este ziua mea, fac douăzeci si opt de ani și vom pleca în Insulele Cook. Am rezervat o căsuța la hotelul Aitutaki Lagoon Private Island Resort.

Chiar este fabulos, este superb, vreau să ne distrăm cât mai mult cu putință.

Simt brațele lui puternice cum mă prind de mijloc rămânând cu degetele pe abdomenul meu, mangaindu-mă!

- Arată-mi și mie măcar o poză ci hotelul unde mergem, zice rugător la urechea mea.

- Tu din cauza curiozității o să mori, nicicum nu poți să ai răbdare, zic amuzata.

Știu că nu mai rezista mult, dar îmi place sa-l fierb.

- Ce- mi dai dacă îți arat, spun în timp cel mușc de nas.

- Orice vrei!!

- Defapt, tu oricum îmi dai orice, așa că nu se rentează pentru mine, m-am niciun câștig, spun zâmbind diabolic.

- Dacă nu-mi arăți nu mai primești nimic timp de o săptămână până ajungem la destinație, o zice fiind destul de serios, dar eu nu-l cred.

- Poți sta departe de astea, îi iau mâna și o așez pe un sân, sau de asta, punandu-i mâna cealaltă între picioarele mele.

- Hmmmm..nu mă porni că nu rezist!! Oricum trebuie să rezist până ce îți trece ce ai acolo, zice râzând, referindu-se la problemele lunare.

- Eu doar întreb, poți sau nu să reziști?!

- Bine, bine, dă-mi pace, nu are omu' voie să mai glumească, zice el ridicându-și mâinile în aer amuzat.

- Hai, uriașul meu suparacios să-ți arat câteva poze.

Vine fericit ca un copilaș care a primit pentru prima dată ciocolată.

Uite, zic în timp ce-i întins telefonul.

- Este o parte desprinsă din Rai, spune privindu-mă cu dragoste.

- Sper să ne distrăm!

- Categoric ne vom distra! Pregătește-te să stai trează aproape o săptămână, zice seducător.

- Vreau să lenevesc nu te gândi că te las sa-mi distragi somnul și odihna cu asta și arat spre gura lui sau cu asta, arătând între picioarele lui, și mă pufnește rasul din cauza feței pe care o face. Are ochii ca motanul din Shrek, cel mai trist și prefăcut motan exact așa cum este și Ansel acum.
Offf..cât de mult te iubesc nebunule, n-ai idee, continui luandu-l de față și sarutandu-l.

- Eu am, dar tu ai, îmi spune cu multă dragoste în ochi.

- Sunt convinsă că am cât de cât o idee, râd iarăși.

Dar da, știu exact cât ne iubim reciproc. Suntem ceea ce am vrut fiecare, ceea ce ne-am dorit.

Ne cunoaștem unul pe altul de parcă am fii împreună de o viață nu de jumătate de an.