'𝗔 𝗱𝗼𝘂𝗮 ș𝗮𝗻𝘀𝗮̃'

9.

*Realitate*

Jungkook i-a repede hârtia și citește ce scrie pe ia.

"Iepure! Eu am plecat trebuie să fiu lângă kay atunci când se va trezi. Și vezi dacă spui cuiva de seara trecută, rămâi fără ouă:) așa că ai grijă iepure"

-Ce prost! ~ apoi aruncă foaia și se pune iar la somn~

Jungkook mai doarme câteva ore apoi se ridică brusc în fund, ia hârtia și o rupe

-La naiba cu tine Kim Taehyung!!!

Și se pune din nou la somn:)

~Pov Taehyung~

Am ajuns acasă pe la vro 6 jumătate și m-am pus să dorm lângă cel mic dar atunci când mi-a simțit prezența sa trezit și a început să mă îmbrățișeze și de atunci nu a mai vrut să doarmă.

-Kookie puiule nu ai obosit?

-Nu mami. De ce?
-pentru că sări de colo în colo de când te-ai trezit.
-Mami eu nu obosesc. Sunt puternic!

-Da da, exact că tac'tu

-Ce?
-Nimic.. Kookie, mami vrea să vorbească cu tine ceva serios. Așa că te rog să vi lângă mine

Kookie mă privește în ochii apoi se așează în poala mea

-Spune mami
-Vreau să vorbim despre.. Tatăl tău ~ spun cu puțină teamă .. Am mai vorbit cu kookie despre tatăl lui dar mereu găsea motiv să fugă~

-Mami eu mă duc să-
-Kookie! Nu te duci nicăieri
-Dal..
-KIM KOOKIE! Trebuie să vorbim și nu vreau să aud nimic, bine?

Kookie începe să plângă eu neînțelegând ui reacția , l am luat în brațe și l-am întrebat cu blândețe

-Puiule, ce sa întâmplat? Mami nu vrea să îți facă nimic ci doar vreau ca tu să îi dai o șansă tatălui tău.

-Dar Mami tu i-ai mai da o șansă?

-Păi....

-Vezi mami

-Kookie noi doi nu suntem în aceași situație. Și da eu i-am dat o nouă șansă, o șansă pentru a putea să te cunoască și până la urmă tu ești copilu iar eu sunt părintele, tu nu te poți razbuna pe el doar pentru că eu nu mai sunt cu el