Accident

Două săpatămâni și o virgulă.

Mă întreb cum e să fi fericit .
Sunt dispus să mă scrific pentru a găsi acea "Fericirea" pe care toată lumea aleargă dupa ea .E ca o dependență de droguri ,odată ce o găsești ești dornic să pui orice la bătaie pentru a o deține constant în mâinile tale .E aceea dependență de care nu vrei să scapi dar ți-e frică să o ai .Spune-mi ,recunoaște ție dor de ea .

Tot ce am strâns mai aproape de piept sa evaporat.Aburi ce au rămas în urmă sau transformat în acid ce îmi arde corpul din interior .Inima îmi este răvășită ,pe cale să se transforme în cenușă .

Zilele cu bunicul sunt neclare .Refuz a purta discuți cu el .Motiv ?Nici nu e nevoie de unul .
Rămân degajat între patru pereți albi .Revărsând amintirea cu acei 4 pereti albi pe care părinti mei ,au reușit în timp să-i picteze în colori orșicare ,fel de fel .

Timp de două săptămâni .Nu îmi pot reveni ,încerc dar nu pot .
Trăiesc doar cu cipsuri și furie pe pâine ,mă gândesc că e singura hrană care ași putea să o consum .
Sau furia mă consumă pe mine ?

În legatură cu traiul de aici voi face în așa fel încât bunicul să fie răsplătit cumva.Încă îmi este neclar gândul de a mă revanșa, dar voi găsi o modalitate de a achita șederea mea aici chiar și în avans dacă va fi nevoie .
În legătură cu bunicul oricât de mult va încerca să mă vindece ,să vadă acel zâmbet mare și clar cel țineam pe toată fața .Nu va putea .
Nu va putea să acopere acest gol imens ce-mi distruge mintea .

Cioc.cioc .cioc
-Da ! Ușa e închisă din interior, singurul care o poate deschide eu sunt acela .
-Scuze că te deranjez ,dar ai putea sa mai ieși și tu putin ?Ușa e pe post de perete fonic .Vocea lui emană supărare și regret .Iar pe fiecare silabă rostită urmează un oftat micuț .

-O să-ți mai faci niște prieteni !Aduagă tot el .
-Nu ! Îmi pare rau dar n-am nevoie .
Singuri mei prieteni rămân tot aceași .
Nu mă gândesc să-i schimb .
-Te rog. Deschide ușa.Doar lasă-mă să-ți spun ceva .
De ce trebuie să-i pese de mine ?Nu poate să mă lase în pace ?Vreau doar să fiu singur .E atât de greau de înțeles ?

Mă ridic ,bleg de fel ,cad prin cameră, mă izbesc accidental de acel soldat care cu câteva săptămâni în urmă l-am menționat .Mă lovesc cu umărul de el dar nu dau importanță și continui ,deschizându-i ușa să intre. Cu ochi plini de cercăne ,îl văd rezemat de perete înainte să-i pot face pe plac .
-Ești bine ? E charaghios că singura lui întrebare are chiar și răspunsul .
-Da ..răspund retras ...Altceva ?
Petru mine sunt întrebări făra sens. E ca și cum i-ai spune unei doamne că sarcina nu e dureroasă .

-Vrei să te duci să cumperi ceva ? Nu poți trăi doar cu prostii .Protestează el.
Poate că era mai bine să nu-i fi deschis .
-Ai venit doar să-mi zici asta? Si nu ,nus porcării e hrana unui licean de rând .Tu nu ai de unde să știi .
-Nu!Nu permit așa ceva !Încetează copile .E prima dată când îl văd că ridică puțin vocea .Nu am crezut că poate fi capabil să o facă .
ÎNȚELEGE NU-ȚI FACE BINE !
-Așa și?
Ce știe el despre sănatate ?E viața mea .
Regret ,știu ,nu e nevoie să-l amăgesc dar să se pună în locul meu .
V-a putea privi în jur ?

-Bine ,ia ăștia și cumpără ce ai pe listă .

Nici bine nu clipesc îmi înmânează o traistă și bani mi-i pune în palamâ iar apoi mă împinge din urmă pună în fața uși de afară .În timp ce toate astea se petrec atât de repede primesc indicatile necesare în legătură cu drumul pună la magazin .
Sigur nu are degând să mă lase în pace .
-De restul ia-ți ce vrei .Și închide ușa cu cheia .

Dacă stau să mă gândesc sa gândit la toate .Dacă nu accept voi dormi afară . Iar dacă accept înseamnă că trebuie să-mi zdrobesc în picioare toate gândurile .Doar pentru un moment .