⭐⭐⭐

18 2 0
                                    

Printr-un colț al ferestrei mele, o rază micuța de soare își făcuse loc și lumina toată camera forțându-mă să mă trezesc. Deschid ochii și caut telefonul să văd cât e ceasul. E 09:16 și parcă aș mai sta puțin în pat dar astăzi o să ajungă mașina cu restul lucrurilor mele așa că mă ridic să mă pregătesc.
Nu am băgat de seama pe moment dacă am vreun mesaj și când intru în căsuța mesajelor văd 7 mesaje de la Antonio în care îmi spunea să ies că sigur ma voi simți bine și că are nevoie de cineva cu care să schimbe doua vorbe. Ignor și mesajele acestea și merg la baie. Intru în duș și dau drumul la apă rece să ies din starea asta și să nu mă mai gândesc la mesajele trimise de el.

După ce ies din duș îmi pun un prosop pe mine, îl prind bine și merg la bucătărie să îmi pregătesc ceva să mănânc. Voi opta pentru lapte cu cereale căci nu prea am pofta de ceva gătit. După ce mănânc, fac ordine în bucătărie și mai apoi să merg să pun ceva pe mine. Cum am ieșit îmi arunc ochii spre ușa de la intrare și văd un plic care presupun că a fost băgat pe sub ușă.

L-am luat și pe el scria " pentru cea mai ignoranta fata, te rog citește".
E de la Antonio, altcineva nu ar ști că eu locuiesc aici. Deschid plicul și scot o foaie micuță pe care scria " Răspunde-i, vorbește cu el, nu știu ce se întâmplă cu el de când ai venit, dar nu îl mai ignora". Ok..asta a fost ciudat. De la cine să fie plicul și de ce îmi spune să îi răspund, ce se întâmplă cu el de când am venit?

Merg în camera să văd cu ce mă îmbrac, caut ceva lejer de stat în casa, azi nu plec nicăieri. Iau pe mine o pereche de colanți și o bustiera, ținuta perfecta pentru mine de stat în casa. Îmi vibrează telefonul și îl iau repede crezând ca e șoferul pe care îl aștept cu nerăbdare sa ajungă cu lucrurile mele, dar nu. E Antonio. Stau câteva secunde să mă gândesc dacă e bine sa îi răspund apoi îmi aduc aminte de plicul primit și o fac. Îi răspund.
- Hei.îi spun scurt și aștept să răspundă.
- Bună dimineața. Nu mi-ai răspuns aseară, am sperat că nu dormi și de aceea ți-am scris. Cred că m-am înșelat, nu am vrut să te deranjez.
- E ok, îi spun. Adormisem. Mint, dar nu îi pot spune că i-am ignorat mesajele și că am citit absolut tot ce mi-a scris.
- Ai puțin timp liber astăzi? As vrea să te văd.
Întrebarea lui m-a luat prin surprindere. Și de ce ar vrea să mă vadă? Hmm.
- Prea ocupată nu sunt, dar nu pot pleca de acasă.
- Dacă nu sunt prea insistent, aș vrea să știu de ce.
- Astăzi trebuie să ajungă mașina cu restul bagajelor și nu știu o ora exactă, așa că va trebui să stau acasă toată ziua.
- Pot veni la tine, bineînțeles dacă și tu ești de acord.
- De obicei nu am încredere în străini, nu cred că e o idee buna.
- Îți promit că nu îți voi face nimic, vreau doar să te văd.

Fără să gândesc prea mult îi accept propunerea și el mi-a spus că în 5 minute e la mine. Nici nu au trecut cele 5 minute și aud soneria.
Deschid ușa și îi fac semn să intre. Își lasă papucii la intrare și mă așteaptă să îi arăt încotro trebuie să meargă.
Mergem în camera de zi, el se așează pe canapea, iar eu dau drumul la televizor pe un canal cu muzică, las volumul atât cât să ne putem auzi și apoi mă așez și eu în celalalt colț al canapelei.
- Mă bucur că ai avut încredere în mine și mă bucur și mai tare că te văd.
Vine mai aproape de mine și își fixează ochii pe mine. Nu știu dacă ar trebui să îmi fie frică sau nu, dar încerc să mă comport normal.
- Nu vreau sa îți fac rău. Vreau doar să fim prieteni.
- Bine, Antonio. Dacă asta vrei, spune-mi câte ceva despre tine.
- Ce ai vrea să știi?
- Câți ani ai și cu ce îți ocupi timpul?
- Am 27 de ani. Timpul mi-l ocup muncind. Iar când nu muncesc ies cu prietenii sau organizez petreceri la mine acasă. Acum tu, câți ani ai și cu ce te ocupi?
- Eu am 25 de ani și momentan nu am un job stabil.
- Și cum de îți permiți toate astea ?
- Am scris câteva cărți. Am vândut foarte multe exemplare și acum sunt aici pentru a scrie altă carte.
- De ce tocmai aici, adică din actele tale am văzut că ai parcurs ceva km până aici.
- Italia mi-a plăcut mereu. Am visat tot timpul că voi locui aici și am făcut tot posibilul să și îndeplinesc acest vis.
- Foarte frumos. Îți urez mult succes în ceea ce faci.
- Mulțumesc.
- Cum de știi să vorbești atât de bine limba italiana?
- Ți-am zis, mereu am visat sa locuiesc aici, așa că am început de mică să învăț limba. Și uite ce bine e acum că știu limba, pot vorbi cu tine lejer.
- Ai un accent foarte frumos să știi.
- Mulțumesc.
Mi-a zâmbit și a rămas uitându-se la mine.
Câteva momente de liniște, aștept să spună el ceva, dar nu o face. Îmi vibrează telefonul și îi mulțumesc în gând celui care sună. Este domnul care îmi aduce bagajele, mi-a spus că în maxim o oră ajunge și că are nevoie de locația exactă. I-am dat toate datele și dau să mă așez în colțul meu, dar Antionio mă prinde de mână și mă trage în brațele lui.
- Antonio, ce faci?îl întreb destul de nervoasa.
- Nu mă pot abține, ești prea frumoasă și nu pot să ratez ocazia asta.
Inima a început sa îmi bată foarte tare crezând că avea alte gânduri. Mă strângea foarte tare în brațe.
- Te-aș ține toată ziua așa, adaugă el.
- Mă strângi prea tare.
- Scuza-mă, dar nu voiam sa fugi.
- Ți se pare ca pot fugi undeva?
Începem sa râdem amândoi destul de tare iar când să ne oprim din râs el mă prinde de față și mă sărută. M-am lăsat dusă de val și am intrat în joc. Sărută al naibii de bine, limbile noastre dansau împreună și felul în care își plimba mâinile pe corpul meu, era minunat. Ne desprindem din sărut, ne lipim frunțile una de alta și stam așa cu ochii închiși fără să scoatem un cuvânt.
Trece un minut în care stăm așa iar apoi ne desprindem unul de celălalt. Se uita la mine și îmi spune:
- Aș fi continuat și cu siguranță ti-aș fi oferit plăceri de care probabil nu ai avut parte, dar nu o să fac mai mult fără acordul tău.
Aș minti acum spunându-i că nu mi-a plăcut sărutul nostru, dar nici nu pot lăsa să fie cum vrea el. Așa că schimb subiectul întrebându-l:
- O sa ajungă domnul cu bagajele în scurt timp, mă poți ajuta dacă tot ești aici?
- Ok te voi ajuta dar o să mai vreau un sărut.
- Lasă că mă descurc singură dacă pui așa condiții.
- Îți pot fura oricând un sărut Evelina, asta nu e o condiție, vreau doar să fiu răsplătit pentru munca mea. După ce spune asta îmi oferă un sărut scurt.
Mă retrag ușor din brațele lui și ma așez pe canapea lăsând o distanță destul de mare între noi.

Stăm de câteva minute bune tăcuți, el nu spune nimic, doar butonează telefonul. Mă gândesc la plicul de dimineață. Cine l-ar fi putut lăsa, oare un prieten de al lui, sau poate chiar el dându-se drept altcineva..hmm. Voi afla cumva cine a lăsat acel plic și apoi probabil voi cere socoteală, pentru că e clar că acea persoana care a lăsat plicul m-a urmărit. Altă idee nu am. Nu cred că a vorbit cu vreo persoana despre mine. E un timp prea scurt, în care ce e drept sau întâmplat multe dar nu cred ca a avut timp sa spună cuiva despre venirea mea aici.
Liniștea din camera devine tot mai apăsătoare. Îmi sună telefonul și mulțumesc in gand din nou celui care sună. E domnul cu bagajele, a ajuns în fața blocului și îi spun ca o să cobor imediat.
Îi comunic lui Antonio faptul că a ajuns domnul cu bagajele iar el îmi spune că nu mai poate sta căci trebuie sa ajungă urgent la birou. A plecat puțin nervos și cam grăbit dar e ok, o să mă descurc cu domnul șofer. Urc cele 7 bagaje și 2 cutii împreună cu șoferul, îi las un bacșiș generos apoi îi mulțumesc după care pleacă.

Mă apuc de despachetat, scot tot ce aveam în valize ca mai apoi să pun fiecare lucru la locul său. Pentru moment le las așa înșirate prin casă și mă ocup de cutii pentru că sunt mult mai importante. Acolo am lenjerii pentru pat, prosoape, câteva paturi, multe obiecte necesare pentru bucătărie și foarte multe produse pentru igiena și produse de skin care. După ce așez totul în bucătărie, tacâmurile, farfuriile, bolurile, tigaile, absolut tot e așezat perfect, merg să mă ocup și de restul lucrurilor ramase nearanjate. Trec ore bune și parcă nu mai termin de pus totul în ordine. Decid să iau o pauza să mănânc ceva. Îmi fac rapid niște paste cu ton și după ce mănânc fac ordine in bucătărie. Mă uit la ceas și văd că este 16:34. Încă e devreme și sper ca în scurt timp să termin cu toate să mă pot odihni.

După încă 3 ore de muncă am terminat. Merg să îmi iau pijamalele după care o să umplu cada cu apă fierbinte și voi sta acolo câteva minute bune să mă relaxez. Îmi trec foarte multe imagini prin minte cu ceea ce s-a întâmplat zilele astea. Totul a fost așa rapid și ciudat încât mă ciupesc să mă conving că totul e real. Venirea mea în Sicilia, faptul că mi-am împlinit acest vis sa fiu aici, mă face foarte fericită. Iar acest băiat care m-a făcut sa uit de absolut orice măsură de precauție, l-am primit în casa mea, am uitat complet de faptul ca nu trebuie să am așa ușor încredere în cineva. Se pare că schimbarea aceasta din viata mea, mă schimba și pe mine ca om. Aș putea spune că e un nou început. După aproape o oră de stat în cadă relaxandu-mă, e timpul să ies. Îmi șterg pielea cu un prosop, îmi fac rutina de skin care, după care iau pijamalele pe mine și merg în pat să îmi pun un film. Nu găsesc nimic interesant așa că îmi continui serialul, acesta fiind Lucifer. Mă uit la 2 episoade și mă opresc pentru că îmi simt ochii obosiți și ar cam trebui să dorm.

Un nou început Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum