𝙈𝙞𝙚𝙯𝙪𝙡 𝙉𝙤𝙥𝙩𝙞𝙞☽︎

Capitolul IV: De la ceai, la ciudățenii

În gândul micuței brunete, erau acum câteva întrebări ce umblau libere, fără răspuns . De ce venise oare atât de devreme fratele blondului? Oare nu știa ca acesta nu este acasă? Bruneta privea în continuare curioasa, la băiatul înalt și brunet, ce stătea în fata ușii, privind-o la rândul lui, dar cu o privire rece!
Vocea micuței brunete distruge liniștea apăsătoare, care aproape ca devenise ciudata.

Y/n:- Bine ai venit! Ma bucur sa te cunosc! Numele meu este Y/n și sunt iubita lui Jimin! Haide, intră! Spuse micuța bruneta, dându-se la o parte, lăsând brunetul sa intre înauntru!
Taehyung: Mulțumesc!
Y/n:- Ma scuzi te rog, va trebui sa ma retrag puțin, am de dat un telefon!
Taehyung:- Desigur.

Y/n:- Jimin!! Când o sa te întorci?! Este deja ora 17:30! Fratele tău a venit , iar eu nu știu ce sa fac!! Când te întorci?!
Jimin:- Încearcă sa te calmezi iubito! Sunt deja pe drum! Voi veni imediat! Doar așteaptă-ma acolo!
Y/n:- Prea bine...
Jimin:- Te iubesc Y/n! Vorbim când ajung acasă!
Y/n:- Și eu... Da, sigur.

Obrăjorii micuți ai brunetei, erau imbujorați acum, de la nervii ce i-au fost provocați, pentru ca nu a fost înștiințată de sosirea fratelui lui Jimin. Totuși abia aștepta ca tânărul blond sa ajungă acasă, sa ii poată sări în brațe. Dintr-un moment în altul putea în sfârșit ajunge! De abia aștepta! Ușa se deschide, pe ea intrând mult-așteptatul băiat!
Cum aude ușa, bruneta vine cu repeziciune aruncându-se în bratele blondului, mai apoi strângându-se în brațe! Fericirea lor este însă întrerupta de brunetul ce ii privea deja de minute întregi, fiind cu aceeași privire rece pe față.

Taehyung:- În sfârșit ai ajuns, frate! A trecut tare mult timp...
Jimin:- T-taehyung? Ești chiar tu?
Taehyung:- Aha. Cine ar mai putea fi? Vreo... Stafie? Întreabă tânărul cu o anumita ironie în glas, dar parca și o mica urma dr seriozitate în toate acestea
Jimin:- E-eu ma bucur tare mult ca ai venit! Ce mai faci? Cum ești? Sa știi ca mi-ai lipsit!
Taehyung:- Și tu mie...

La auzirea acestor cuvinte, blondul privea cu atât de multă bucurie la băiatul înalt și brunet din fața lui! Oare și lui ii fusese dor de el? Mai bine ar lăsa lucrurile asa, nu își dorea sa complice totul mai mult! Se va rezuma doar la ceea ce a obținut de la fratele său!

Jimin:- Y/n, Tae, haideți sa mâncăm ceva!
Y/n:- Foarte bună idee Jimin! Chiar eu însumi am pregătit cina! Spuse micuța bruneta, arătând cu degetul mare spre ea!
Jimin:- Serios, iubito? Ce drăguț din partea ta!
Y/n:- Haideți sa mâncăm!
Tae:- Mie nu îmi este foame... Voi merge în camera mea sa ma odihnesc. Sunt obosit de la drumul lung.
Jimin:- Prea bine! Nici noi nu vom mai sta chiar foarte mult! Nu, Y/n?
Y/n:- Aha!
Tae:- Bine atunci... Noapte buna!
Jimin:- Mulțumim! La fel și ție!
Tae:- Mulțumesc...

Brunetul urca scările, apoi de jos din sufragerie, se aude zgomotul ușii, produs de închiderea acesteia. Micuța bruneta privea și mai curioasa, totuși în gol, dupa brunetul cu ochi azurii! Privirea ei se îndreaptă numaidecât spre blondul ce o privea, așteptând sa îl însoțească la masă! Bruneta nu mai ezită și îl însoțește imediat pe băiat, în bucătărie!

||după ce au terminat||

Jimin:- A fost delicios iubito! Tu ai pregătit toate astea de una singura?
Y/n:- Aha! Sunt fericita ca ți-au plăcut! Am mai pregătit și ceva dulce!
Jimin:- Știam ca ești priceputa, dar nu ma așteptam chiar la asta!

Bruneta zâmbește la băiatul care stătea pe scaun, apoi se ridica și merge sa aducă desertul, de pe blatul bucătăriei! Se întoarce cu spatele, gândinduse ca ar fi mai bine sa îl taie acolo, asa ca ia un cuțit și începe sa felieze checul cu lămâie pregătit pentru iubitul său. Dintr-o dată, simte că, ceva o prinde de talie. Era, Jimin!
Blondul ii da parul brunetei la oparte, așezandu-și capul pe umărul ei, apoi sărutând-o ușor pe obrazul stâng. Singura întrebare care umbla acum liberă prin gândul fetei, era ce face tânărul din spatele ei.
Obrajii fetei erau acum roșii precum macul, simțindu-se ușor inconfortabil, dar oarecum bine.
Mâinile băiatului se îndepărtează ușor, iar apoi fata își întoarce privirea spre iubitul său! O privea cu o privire atât de drăguță, încât fata a lăsat tot ceea ce făcea, apropiindu-se ușor de băiat, apoi strângând-ul în brațe!
Amândurora, le era atât de dor de asta! Tanjeau după clipele împreună, de parca ar fi fost despărțiți timp de o eternitate. Fata ridica privirea spre băiat și începe sa se joace cu parul auriu și lucios al băiatului! Blondul se apleacă, lăsându-și capul pe umărul fetei, cufundadu-se în parul pufos și puțin cârlionțat al brunetei.

Jimin:- Y/n, mai stai asa! Mi-a fost tare dor de clipele acestea! De când cu firma, nu mai avem timp sa stam împreună!
Y/m:- Nu as pleca nicăieri, pentru nimic în lume! Și mie mi-a fost dor de asta!

O voce, le sparge celor doi, momentul de liniște, în care ei în sfârșit se simțeau atât de bine! Au fost întrerupti, asa ca și-au îndreptat privirile spre scări, unde brunetul ii privea ironic pe cei doi, din întuneric.

Tae:- Uhg! Cât de enervant de siroposi sunteți!
Jimin:- Um... T-taehyung... N-nu dormeai? Te-am trezit cumva?
Tae:- Nu... Pur și simplu nu pot dormi.
Jimin:- Ai pățit ceva? Vrei ceva?
Tae:- As vrea un ceai, da.
Jimin:- Sigur! Imediat!
Y/n:- Jimin, ești obosit de la firmă, ii voi face eu ceaiul, mai bine ar fi sa mergi sa te odihnești! Voi veni și eu, dupa ce termina Taehyung. Bine?
Jimin:- Prea bine. Mulțumesc Y/n

Blondul urca la etaj, privind spre bruneta care era cu spatele acum, supărat parcă, din cauza ca a fost întrerupt, când în sfârșit putea sta cu iubita sa. Însă urca în continuare scările, intra în cameră și se întinde în pat, încercând sa adoarmă.

Y/n:- Ce fel de ceai sa îți fac? Îl întreabă bruneta, pe băiatul așezat pe scaun, care o privea.
Tae:- Un ceai care sa ma ajute sa dorm. Te rog
Y/n:- Sigur!

Bruneta deschide ușa dulăpiorul de sus, încercând sa ajungă pana acolo, ca să poată lua ceaiul de care avea nevoie, însă era prea mică sa poată ajunge tocmai acolo. Din senin, doua brațe puternice o prind de talie, apoi o ridică astfel încât ajunge sa ia ceaiul de care avea nevoie.
Brațele o coboară jos,  picioarele ei, atingând din nou podeaua. Fata se întoarce, în spatele ei, fiind exact cum se așteptase, Taehyung.

Y/n:- M-mulțumesc...
Tae:- Nu ai prentu ce. Spune brunetul, cu privirea ațintița asupra gâtului micuței brunete.
Y/n:- E-ești bine?...
Tae:- Um... Da... Sunt bine.
Y/n:- Cum spui tu...

Fata se întoarce din nou cu spatele, brubetul privind-o la fel de insistent, de parca ar ținti ceva. Se ridică de la masă, apoi se îndreaptă către brunetă, prinzând-o de talie,  întorcând-o cu fața spre el. Se apleacă spre gatul fetei, o strânge la piept, ținând-o într-o poziție inconfortabilă pentru aceasta.
Brunetul vrea parca sa o muște de gât, însă fata îl împinge, acesta pierzându-și echilibrul.

Y/n:- C-ce a... Fost asta?

Privirea bruentului era una rece, făcându-te sa te simți inconfortabil în prezența lui, privind fata cu aceeași insistență, de parca dorea ceva anume. Poate chiar așa era. Bruneta închide aragazul, ceaiul fierband deja de trei minute. Apoi pleacă grăbită spre scări lăsând brunetul singur în bucătărie. Urcă grăbită scările, inima bătându-i cu putere în piept. Încearcă sa se liniștească, pentru ca blondul ce o aștepta în cameră, sa nu suspecteze ceva. Respiră adânc, își închide ochii, merge puțin, lipinduși apoi spatele de un perete, alunecând apoi pe acesta, ajungând pe podeaua rece. Stătea în șezut, cu capul pe genunchi, mâinile și părul ii acopereau fața. Încerca să se liniștească, inima ei începea sa bata din ce în ce mai ușor, dar tot respira atât de repede, iar ochii ei erau strâns închiși. Se calmează într-un final, dupa merge în camera blondului, care citea acum, la lumina unei lămpi, o carte. Se apropie de el, apoi se întinde pe pat, lângă el. Blondul lasă cartea jos, se pune lângă fată, bruneta punându-și mâna peste el, și capul pe pieptul lui. Blondul o ținea strâns cuprinsa între brațele sale protective. Bruneta se simțea atât de sigura în brațele băiatului, parca nimeni și nimic nu o putea răni sau afecta. Se liniștise complet. Niciunul dintre cei doi nu spunea nimic. Au adormit amândoi. Micuța bruneta se simțea atât de sigura, era liniștită! Blondul ii oferea atât de multă siguranță și protecție! Simțea ca e alături de ea, chiar dacă nu știa de situația prin care trecuse mai devreme! Nici nu mai conta! Dormeau amândoi unul lângă celalalt, ținându-se strâns în brațe!