𝙈𝙞𝙚𝙯𝙪𝙡 𝙉𝙤𝙥𝙩𝙞𝙞☽︎

Capitolul IX: Razbunarea

Jk:- Y/n, de ce te bâlbâi asa? Zici ca ai văzut o fantomă!
Tae:- În ultimele zile, a fost mai bulversata, din cauza unor anumite întâmplări, dar vom trece peste ele, nu-i asa?
Y/n:- Da! Asa este!
Jk:- Cum spui tu surioara.
Y/n:- Auzi, Jungkook. Îți ești foame? Vrei să-ți pregătesc ceva?
Jk:- Nu e neapărat. Am mâncat ceva înainte sa vin.
Y/n:- Bine, cum vrei tu. Eu cred ca voi merge sus sa dorm. Ma simt foarte obosita, este deja 22:54,deci de aceea. Noapte bună băieți.
Jk:- Noapte bună gălușcuță!
Y/n:- Nu îmi mai spune asa!
Tae:- Noapte bună.

Bruneta urca la etaj, lăsându-i pe Taehyung și Jungkook singuri. Liniștea se făcuse comoda, în întreaga încăpere, nici unul dintre ei nu știa ce sa spună, doar se priveau din cand în când, apoi își retrăgeau rapid privirile. Erau stânjeniți sa vorbească unul cu celalalt, dar Jungkook nu mai avea putea sa se abțină. Trebuia sa afle despre ce vorbea sora lui, iar asta nu putea afla decât de la o singura persoana, și aceea fiind Taehyung.

Jk:- Nu te supăra ca întreb, dar despre ce vorbeai cu sora mea?
Tae:- Pai... Presupun ca nu ți-a spus deocamdată...
Jk:- Deci este după cum am bănuit, Y/n îmi scunde ceva. Continua te rog, despre ce era vorba?
Tae:- Pai... La început, Y/n a fost într-o relație cu fratele meu... Pana acum câteva săptămâni, când ea a aflat ca defapt Jimin o înșeală... Iar de atunci se simte mai depresiva, starea ei nu este grava, însă suferă mult după Jimin, chiar dacă încearcă sa para puternica atunci când el apare și se ia de noi doi...
Jk:- Aha... Îți mulțumesc pentru explicații! Sa ii spui surorii mele ca am ieșit sa ma plimb, te rog.
Tae:- Sigur, ii voi spune

Jungkook părăsește vila, apoi se pierde în umbrele nopții, pe străzile întunecate. Își concepea tot felul de iluzii, cauzate de explicațiile brunetului, oferite mai devreme. Acum mergea singur pe străzile goale, cine s-ar mai putea afla la ora aceea târzie, singur pe străzi?

|Jk, pov|

Daca îl voi găsi pe acest Jimin,sa fie pregătit de ceea ce va urma sa se întâmple. Va regreta cu vârf și îndesat tot ceea ce i-a făcut surorii mele. Totuși, de ce o fi făcut asta? I-o fi greșit sora mea cu ceva? Hmm... Ma gândesc prea mult la asta, poate ar fi mai bine sa ma întorc, nu cunosc zona și m-as putea rătăci...

Y/n:- Tae, știi cumva unde este Jungkook?
Tae:- Pai... A spus ca iese sa se plimbe...
Y/n:- Și tu l-ai lăsat singur? Tae, s-ar putea rătăci, nu cunoaște zona!
Tae:- Y/n, exagerezi prea mult! Nu îl dadaci, nu este un copil! Stai liniștită, se întoarce!
Y/n:- Este aproape miezul nopții, iar el este plecat presupun de când am mers eu sus, nu?
Tae:- Da... Dar oricum se va intoar-
Jk:- Hei...
Y/n:- Jungkook!! Mi-am făcut atâtea griji! Sa nu mai faci asta niciodată!
Jk:- Nu te mai agita, Y/n. Nu am pățit nimic, nu e ca și cum as fi un copil... Ma descurc...
Tae:- Ți-am spus eu!
Ymn:- Ce enervanți sunteți!

O clipa, toți au tăcut, lăsând liniștea sa bântuie prin casa, pana în secunda următoare, când s-au privit și au răbufnit cu toții în râs. Au mers în living, unde s-au așezat pe canapea, apoi au cautat un film, pe care sa îl poată viziona. După o jumătate de oră, blondul coboară de la etaj, dorind sa meargă în bucătărie după un pahar de apa, când ii observa pe cei trei stand pe canapea. Bruneta stătea ghemuita, cu capul pe pieptul lui Taehyung, acesta ținând-o în brațe, iar Jungkook stătea în celalalt colț al canapelei, cu un bol de popcorn așezat pe picioare.

Jimin:- Ce faci, Y/n? Nu îți ajungea unul și ai zis sa încerci cu doi sa vezi cum îți merge?
Y/n:- Poftim? La ce te referi?
Jimin:- Știi foarte bine. Ești pe canapea cu doi băieți! Tot încerci sa te dai drept victimă acum?

Vorbele băiatului l-au enervat pe șaten la maxim, rabufnind într-o criza de nervi, se ridica de pe canapea, mergând rapid catre blondul ce privea canapeaua pe care erau așezați, avea pumnul strâns, ceea ce ii reprezenta furia din privire, se împinge în blond, apoi îl apuca de piept și îl lipește de un perete, fiind pregătit sa îl lovească. Nu il putea opri nimic, trebuia sa o răzbune pe micuța bruneta, sa ii arate blondului cu cine s-a pus când a făcut-o pe fată sa sufere. Ridica mâna, pumnul fiindu-i strâns ațintit către fata blondului pe care îl tinea strâns lipit de perete.
Bruneta își acorepa privirea, când aude strigatul înfundat al blondului, și sunetul pe care îl provocare lovitura lui Jungkook.
Bruneta își ia mâinile de pe față, iar acum privea băiatul blond ce zăcea întins pe podeaua rece, sângerând abundent. Privirea ei sa mărește numaidecât, când a privit către fratele sau, căruia asemenea ii sangera pumnul. Se ridică repede de pe canapea, lăsându-l pe brunetul ce stătea complet șocat, singur, apoi se așează în genunchi, verificând pulsul blondului întins pe podea.
Se ridica în picioare,
apoi îl privește și pe fratele sau, care îl privea pe băiatul de pe jos, cu o privire rece,
nepăsătoare, dar în același timp mândră. Vocea brunetei însă, îl terifiaza, era extrem de speriată.

Y/n:- Jimin!! Jimin, ma auzi?
Răspunde-mi! Spune panicata, în timp ce șiroaie de lacrimi i-au întunecat fața.
Jk:- C-ce-am făcut...
Y/n:- Tae!!
Suna la ambulanță, repede! E inconștient!
Tae:- Imediat!
Jk:- Y/n, eu...
Y/n:- Jk, nu e momentul acum! Spune răstit, în timp ce ii ținea capul blondului pe brațe
Tae:- Ambulanța va fi aici în 10 minute.
Y/n:- Voi doi, acum vreau sa ma ajutați sa îl ducem în ambulanță
Jk:- Da, imediat!
Tae:- Desigur!

Panica și tensiunea fetei, pusese stăpânire și pe cei doi băieți, care acum duceau spre mașină, trupul inconștient al blondului. Asistenta le spune sa îl așeze pe targa, decizand sa îl ducă la spital, pentru a nu i se agrava starea. Din cauza loviturii promite în ochiul drept, de la șaten, băiatul blond și-a pierdut echilibrul, căpătând astfel, o ușoară fractura la cap.

||la spital, în sala de așteptare||

Jk:- Y/n, îmi pare rău... Este doar vina mea! Eu... Am vrut sa ma răzbun pentru tot ceea ce ți-a făcut, ma așteptam doar sa își învețe lecția, nu sa ajungă în starea asta la spital... Eu...
Y/n:- Te rog sa te oprești, e de ajuns. Nu mai am nevoie de alte explicații. Am înțeles totul. Te poți opri din a-ți mai cere scuze.
Jk:- Cum dorești...
Tae:- Poftim, Y/n, ți-am adus un ceai sa te mai calmezi.
Y/n:- Mulțumesc...

Bruneta își ridică privirea, către Jungkook, care stătea cu capul între palme, lăcrimând ușor, dar fără sa suspecteze cineva asta.
Bruneta îl privește tristă, apoi se așează lângă el și îl cuprinde într-o îmbrățișare strânsă, ce îl calmase de fiecare data când era stresat sau supărat. Șatenul ii răspunde la îmbrățișare, calmand-o totodată pe micuța bruneta, care era cea mai agitată.

Doctor:- Bună ziua. Dvs. sunteți familia domnului Park Jimin?
Y/n:- D-da, noi suntem, cum se simte?
Doctor:- Are o ușoară fractură în zona capului, dar nu este prea grav, în rest totul va fi bine. Va recomand sa ii cumpărați ceva pentru memorie, și sa ii puneți câte un bandaj, pe toată zona frscturata, asta va ajuta rana sa se închidă.
Y/n:- Va mulțumesc mult domnule doctor! Spune, rasuflând ușurată.
Doctor:- Dacă doriți, îl puteți duce acasă, dar dacă nu, îl mai putem ține câteva zile, sub observație medicala.