Taboo

Capitolul 49

- Ce burtica frumoasă ai! mă îmbrățișează Zeze.
Eu încerc să nu-l privesc prea mult, dar nu reușesc.
Pe rând Kilan și Kevin mă îmbrățișează și mă felicita, însă când e timpul să o facă el..se întoarce pe călcâie și iese din încăpere!
Îl privesc pe Luis care îmi face semn să merg după el, ceea ce cu o strângere de inima și fac.

- Nykko! îl strig destul de precaut și cu o voce calmă.
Îmi simt lacrimile pe obraz, mi le șterg și merg mai repede spre cel care parcă fuge de mine!

- Nykko, te rog, așteaptă! îmi mai încerc o dată norocul și de data acesta bărbatul frumos din fața mea se oprește, dar nu se întoarce.
- Micuță, nu pot, am crezut că pot, dar îmi vine să te iau și să fug cu tine departe unde să nu ne găsească nimeni! Aveam o mie de locuri unde puteam merge, dar am vrut să-mi văd fetița..și pe tine! Încă te iubesc, mereu o voi face!
Îmi spune toate aceste cuvinte cu spatele la mine și cu capul aplecat.

Eu plâng și suspin!

- Și eu am crezut că te-am uitat definitiv, dar..n-am reușit! Nu o voi face niciodată! Timpul mi-a demonstrat doar că..Dar nu-mi termin fraza, nu-l pot răni spunându-i că sunt iubiri diferite! Nykko..uita-te la mine, te rog!
Îl văd cum se întoarce și mă privește, așa cum l-am rugat!

- Am murit odată cu pierderea ta! Klaryssa..spune luandu-ma în brațe, atât cât poate, acesta ar fii trebuit să fie copilul meu, tu ar fii trebuit să fii a mea toată viața! Cum pot face să nu mă gândesc la asta sau cum aș putea să trec peste faptul că ești al altuia?!
Eu plâng tot mai puternic, iar el mă alintă atât cât poate!
- Nu mai plânge, te rog, nu te pot vedea așa! Mai ales când știu că eu sunt cel vinovat pentru toate lacrimile tale! Te iubesc..te iubesc! îmi șoptește cuvintele încet lângă urechea mea, ceea ce mă calmează și el știe asta!

- Tati Nykko! auzim vocea taifunului nostru.

Nykkolla vine în fugă sărind în brațele lui, dar se apleacă atât cât să mă poate cuprinde și pe mine de după gât! Suntem exact ca o familie, nu-i poate scăpa asta nici lui, dar mai ales mexicanului ce se apropie de noi împreună cu ceilalți. Nimeni nu spune nimic, doar fac diferite fețe, iar Luis e cel care își ia privirea primul începând o conversație cu Kilan. Știu că-l doare, știe ce simt, mă vede.
Toate dor, pe mine mai ales, eu sunt la mijloc, eu sunt suferința lor și asta inrautateste starea mea, fiind și însărcinată mă afectează și mai tare!

Am mintea grea, mă gândesc la Nykko și dacă nu aș fii însărcinată aș fugi cu el, dar Luis, el e acum universul meu sau doar asta am crezut când îl știam pe tatuatul meu mort și doar am tras cu dinții de acestă relație doar pentru a nu-l răni?!

Ce tot am?! Ce e cu mintea mea?! Sunt bulversata că-i am acum pe amândoi în fața mea sau defapt acum conștientizez anumite lucruri?!

- Ai văzut, tati Nykko, ce ti-am zis că mami parcă are un butoiaș? mă scoate micuța mea din întunericul în care intrasem.
- Da, frumusețe! spune privindu-mă la fel ca-n ziua când mi-a declarat dragostea.
- Are și obrajii mai umflați si e pufoasă,  dar tati mereu zice căe frumoasa! râde ea copios.
- E frumoasă, ai o mămică superbă! mă privește fără să clipească, ceea ce fac și eu.
- Și tu o iubești pe mami? întrebarea ei mă da peste cap, respirația e una accelerată și simt că mi se face rău.
- Foarte mult! acest răspuns e unul ce mă inlemeste, mai ales știind că Luis a participat la toată conversația.

Nu-și mai ia privirea de pe mine, dar nici eu de la el. Totul în jurul nostru nu mai există, suntem doar noi și fetița noastră care ne pupă pe rând și ne strânge puternic parcă cu scopul de a ne demonstra că suntem o familie doar noi trei!
Când mă dezmeticesc încep să-l caut din priviri pe Luis, însă nici urmă de el, dar nici ceilalți nu mai sunt, am rămas singuri, doar noi trei!

- Mami, tati si eu vă iubesc, pe amândoi! ne strânge puternic blondina noastră cu ochii albastrii. Abia am așteptat să vă stâng așa în brațe!

E încă micuta, dar se pare că înțelege totul foarte bine, iar chiar dacă vorbește stalcit o înțelegem foarte bine ce zice! E deșteaptă și sociabilă, e perfectă, iar în momentul acesta simt perfecțiunea ca fiind doar noi trei și un băiețel care nu mai are mult și apare!
Oare l-ar accepta Nykko așa cum a făcut-o Luis cu fiica lui?