Ajunsă acasă îmi fac repede ceva să mănânc și văd un mesaj de la fratele meu mai mare.
El este singurul din familie care ține legătura cu mine. Părinții noștri au murit într-un accident de mașină, atuncea aveam zece ani, iar el paisprezece ani. Ajunși la orfelinat, am stat o perioadă, până ce un cuplu a vrut să-l adopte pe fratele meu, dar ia sfătuit persoana de acolo să mă adopte și pe mine, să nu stau despărțită de fratele meu. Nu au avut de ales și am ajuns din numele Grams, în Kate Davis. Dar calvarul pentru mine a început cu reguli care mi-a fost dificil. Numai jigniri am primit de la ei. Aveau o ură pe mine. Îmi zicea că nu o să mă accepte nimeni din cauza aspectului fizic. Fratele meu era iubit de ei și nu a avut reguli.
Când am devenit liceeană, nimeni nu mă agreea, până ce Alma mi-a luat apărarea. Mi-a zis că nu contează aspectul fizic, contează doar sufletul. Așa am ajuns să fim cele mai bune prietene sau surori de suflet. Niciodată nu ma vorbit pe la spate și mereu a fost alături de mine.
După câteva ore bune, apare și Alma, care observă CV-ul meu pe pat.
— Mi-a zis un vecin că căutai loc de muncă.
— Mi-a fost respinse din start.
— Dacă vrei, cunosc pe patronul de la compania mea, i-am zis despre tine și aspectul tău fizic. I-am explicat prin ce ai trecut și a zis că la el în companie nu contează cum arăți.
— Mi-ar plăcea!
— Super! În seara asta ies cu colegii de muncă și cu patronul, la restaurant și le-am zis că iau și pe prietena mea. Au fost încântați, că știe cât de cât despre tine. Vrea să te cunoască și îsi doresc să aibă pe cineva nou, cu care să converseze.
— Este prea repede pentru mine.
— Patronul vrea să te cunoască, așa că este o opurtunitate unică pentru tine.
— Tu vrei să scapi de mine.
— Nu este adevărat. Stăm într-o garsonieră și iubitul meu vrea să se mute la mine.
— Aveți deja un an și ceva și înțeleg că este un pas important în viață.
— Așa este!
Accept să merg cu ea la restaurant și îi văd pe colegii Almei cum discută și râd.
— Bună, spune așezându-se la masă, exact ce fac și eu. Să vă fac cunoștință cu Kate.
Dau mână cu aproape toți și mai este o singură persoană, care încă nu mi-a prezentat Alma.
— Kate, el este David Benson, patronul companiei, îl prezintă pe ultima persoană.
— Încântat, zâmbind la mine.
— Încântată, încerc să schițez un zâmbet.
Mâinile îmi tremură și nu știu ce este cu acest sentiment. Chiar nu mai vreau să trec din cauza aspectului fizic. Le-am povestit puțin despre mine și chiar m-am simțit bine. Parcă am uitat pentru moment de Ben.
— De Crăciun am rezervat un loc pentru restaurant și m-am gândit să petrecem împreună, iar Kate ești și tu invitată.
— Mulțumesc de invitație! Zâmbesc și asta chiar mă uimește.
Următoarea zi văd că Alma descoperă niște pliculețe, pe care le iau de la Sam. După câteva zile amintirile revin de la beție și am ajuns să iau droguri, după ce m-am informat. Am devenit repede depedentă de ele.
— Îmi spui și mie ce asta? Spune nervoasă.
— Un tratament pentru suferință, spun non-șalantă.
— Este drog, că și eu am luat, că am fost beată și am fost drogată. M-am interesat pe net.
— Și eu m-am interesat și mă făcea să mă simt bine. Îi răspund și scot o țigară din pachet.
— Renunță la droguri, dar și la fumat. Îți distrugi viața. Nu vreau să te pierd că ești sora mea de suflet, se răstește la mine.
Pleacă din bucătărie și eu rămân și mă uit la televizor. Altceva nu am nimic de făcut prin casă.
Este seară iar Alma mă vede că stau tolănită pe canapea cu televizorul pornit.
— Mâine vine colegii mei și David, să ne uităm la film. Așa că vor să fi și tu prezentă, că le place de tine. Și să-i dai CV-ul lui David, să fi angajată la companie. Este pe domeniul tău și are nevoie de mai mulți angajați. Se extinde foarte mult în ultimul an. O să pici cu mine și cu colegii mei, că mai este un loc în cameră. Așa vrea patronul. Ești o norocoasă acuma, care are un loc de muncă mult mai bun.
— Îl cunoști destul de bine pe patron de îi zici pe nume.
— Îl cunosc din cei doi ani de gimnaziu, când am picat cu el în clasă. Ne-am înțeles bine, iar apoi s-a mutat în Los Angeles.
— Dar cum v-ați revăzut?
— Când m-am angajat aici, acolo l-am recunoscut.
— Frumos!
— Așa că haide la Mall și să mâncăm ceva și să facem ceva shopping și niște cumpărături pentru mâine seară. Păstrează-ți banii că fac eu cinste cu totul. Când vei lucra și după primul salariu, te vei muta cu chirie în apropriere de mine, ca să te ajut, dacă este nevoie de ceva.
— Tu chiar vrei să scapi de mine, zâmbesc.
— În visele tale, râzând, dându-și seama că glumesc.
— Văd o altă expresie. Măcar ți-ai mai revenit.
După toate această suferință, chiar sa întâmplat ceva bun.
— Acuma te-ai ales cu un job foarte bine plătit. Să ști că i-ai stârnit interesul lui David despre tine. Și se pare că te place, la modul cum l-am văzut astăzi zâmbind și mai ales că a cerut să participi mâine seară.
— Este un drăguț, vocea mea este altfel și zâmbind gândindu-mă la David.
Scot pachetul de țigări, dar îl bag înapoi, ca să nu mai zică ceva Alma. Simt nevoia să fumez, dar trebuie să mă abțin, până ce adoarme ea.
Mă ridic și îmi încalț ghetele. Merg spre hol și îmi iau paltonul. Îmi iau geanta și telefonul. Mă uit la ea, cum mă privește.
— Ce stai țeapănă, îi zic cât timp mă privește, să mergem la Mall, că o să se închidă dacă tu stai blocată. Deschid ușa și cobor treptele.
— Așteaptă-mă și pe mine, zice în grabă.
Mergem la mașină și mă așez pe partea dreaptă, lângă șofer. Îmi pun centura de siguranță și mă uit cum mașina cea nouă merge destul de bine.
— Alma ai rămas blocată în casă, ca să-mi îmi admiri frumusețea, chicotind și uitându-mă la expresia ei.
— Da m-am uitat la frumusețea ta, o zice ironic. M-am uitat că tu ai slăbit într-o lună.
Mă uit la mine și constat că am mai slăbit. Este și că am stat în suferință, nu prea mâncând și mai mult pe băutură, țigări și droguri.
CITEȘTI
Sentimente de Crăciun
Short StoryVolumul I Kate Davis are o viață liniștită alături de iubitul ei. Dar visul îi este spulberat, când îl surprinde în restaurant cu alt cineva. Cu inima sfâșiată, ajunge în patima alcoolului și a tutunului. Într-o seară prietena ei cea mai bună o ia...