chipul brăzdat fugar de lumină tomnatică
discerne pe figura străină-amară
a icoanei de antracit dinspre miazănoapte
astrul zilei care se pierde picurând blând
rugina argintată a cimitirului galactic
de-a lungul catapetesmei de mercur ars
-vertebre întămâiate-
CITEȘTI
eclipse fluide
Poesíaabur interclavicular si expirații frânte printre pânzele păianjenilor adormiți de rouă. un adânc de de arcade celeste, luminate de ample răscoliri și reînnoiri ale firii; exprimarea în versuri albe a dramaturgiei lăuntrice, schițate și de anatomia u...
