Window of Hope

CAPITOLUL 3

Trecutul îi bate la uşă, ea nu este încă pregătită sa îi răspundă.

Undeva in trecutul meu,ştiu ca am mai trait asta.Aceaşi spaimă că nimeni nu mă va auzi, şi aceaşi uşurare că totuşi cineva a făcut-o. Odată într-un parc un om m-a prins de antebraţ şi m-a târât după el.Eram mică, speriată şi a dracului de încăpăţânată. Strigam din toţi rărunchii după cineva care mă poate ajuta, dar la fiecare persoană care se apropia şi întreba, el zâmbea şi spunea că aşa sunt copiii, că trebuie să mă ducă acasă şi că doar mă prefac. Îmi amintesc vag aspectul parcului. Micuţ şi cu multe floricele roşii şi galbene plantate şi îngrădite lângă leagăne, cu mici semne ca ''Nu vă împingeţi!'' sau ''Zâmbeşte,soarele este pe cer!'' prin jur. Mamele copiilor obişnuiau să le facă semne acestora spre indicatoare şi să le citească ele pentru ei.

Nici acum nu ştiu unde era mama mea. Poate beată, dormind pe o bancă, poate certându-se cu Edward, iubitul ei.Mama nu a fost, nu este, şi probabil că nu va fi niciodată un părinte cum mi-am dori. Un părinte cum ar trebui să merite orice copil. La opt ani cunoşteam deja jumătate din clienţii 27Took, oameni buni sau oameni răi, oameni cu carte sau oameni care ştiu doar să dea cu o mătură, oameni trişti,supăraţi, chinuiţi şi îmbătrâniţi de suferinţă şi oameni radiind de fericire, aflând veşti cum ar fi că soţia este însărcinată sau sora tocmai şi-a deschis o nouă pizzerie. La doisperezece ştiam deja să servesc la mese, Bo prinsese drag de mine şi eu de el. Bo încă este la conducerea barului 27Took. Atunci era plin de oameni care voiau să îşi înnece amarul în băutură. Acum pot spune că nu s-a schimbat mai nimic. După program,în majoritatea timpului Lucinda şi Ken mă ajutau la temele la matematică, Lucina era tânără şi Ken la fel, lucrau amândoi în timpul verii pentru a strânge bani pentru facultate. Ei chiar ştiau să mă înveţe cea ce nu ştiam. Când Lucinda ştergea tejgheaua sau Ken mai aduna vreun cetăţean mort de beat de pe la bar, fiecare trăgea cu ochiul la mine să vadă ce fac.Mama lucrase acolo ca femeie de servici şi reuşea întotdeauna cumva ca la sfârşitul lunii să aibă parte doar de jumătate din salariu, din cauza că restul de bani îi spărgea pe toţi în băutură, după terminarea turelor. Când am crescut, povestea s-a schimbat, lui Bo îi era frică să mă lase singură la bar, aveam şaisperezece ani, dezvoltată şi cu tupeul la pachet. Berett şi Seth, paznicii de la intrare, m-au învăţat să am vorbele la mine. Dacă m-ar fi pregătit şi pentru acea seară în pădure..

Omul acela avea barbă şi un miros înţepător, la vremea acea am crezut că doar mirosea urât dar mai târziu mi-am dat seama că băuse.Mult.

Buzunarele de la pantaloni erau întoarse, căptuşeala albă era la vedere. Avea o geacă dintr-un material aspru, crem şi o geantă ca de poştaş pe umăr. Mă trăgea cu putere de mână, unghiile lui erau în carnea mea. Privirea lui era de un rece înnebunitor. Era hotărât şi impunător, iar eu eram speriată şi neştiutoare. Imaginaţi-vă cât de tare mi-a putut bătea inimioara mea mică, atunci. Îmi repeta că mă va duce la tatăl meu. Prostii, prostii pe care le ştiam inventate. Tatăl meu murise. Într-un accident de maşină. La fel cum Brian a murit în pădure.Maşini,maşini blestemate. Atunci şi acum ştiu că el îmi spunea lucrurile alea ca să mă facă să tac, eram un copil gălăgios, iar nu era cel mai deştept om. Să răpeşti un copil pe care toată lumea îl cunoaşte, să îndrăzneşti să te atingi de fata ei, să răpeşti copilul lui Seriha, era cea mai mare prostie pe care puteai să o faci. Da, mama trăgea la măsea,nimeni nu a putut convinge-o să se ducă la un centru de dezintoxicare vreodată, ea este convinsă că încă nu are nicio problemă. Tot acel mic şi dărăpănat cartier ştia cine este Annalise. Annalise fiica lui Seriha. Oamenii lui Bo circulă regulat pe străduţe. De distracţie, cu treburi, sau de plictiseală. Am avut un mare noroc. Am avut o mare şansă, Aaron care este mai mare decât mine cu cinci ani, trecea pe acolo cu Roman şi Daniel.Soarta mi-a zâmbit, soarta s-a răzbunat pe omul acela care voia să mă rănească.