Zile "de cosmar"

162 14 1
                                    

Bobo POV :

Dimineta de luni. Daca tot urma sa mergem la scoala , de ce sa nu ii trimit Mariei un mesaj de "Buna dimineata". Dupa ce am primit raspuns am simtit ca totusi , desi urma o zi de scoala , va fi o zi buna .

Am verificat sa nu fi uitat nimic si am iesit din casa. O sun pe Maria pentru prima data. Vocea ei ma frapase. Cred ca era si putin emotionat. Am inceput sa pun tot felul de intrebari. Voiam sa stiu daca se simte bine .... In acelas timp doream si sa ma apropiu de ea.

In timp ce vorbeam a ajuns la scoala si am inceput sa vorbim din nou prin SMS-uri. Inainte de a inchide am promis insa un lucru. Miercuri urma sa o astept in fata scolii cand termina orele.

Incep orele si la fel ca toti elevii din zilele noastre "riscam viata telefonului" pentru a comunica (,) cu persoanele dragi.

Am scris mai mult de 200 de mesaje fiecare in primele ore. Toate bune si frumoase. Ce e frumos insa nu tine mult.

Se face ora 13:00 . Fuga spre clasa intrucat profesoara de biologie ajunge de multe ori in clasa inainte elevii sa se gandeasca macar sa porneasca din curte. Din neatentie m-am impiedicat , cazand exact pe telefon. Cand am realizat ce s-a intamplat am scos telefonul din buzunar si.... Am incremenit. Tot ecranul era crapat. Bineinteles ca eu nu puteam sa mai fac nimic. Am mers in clasa mi-am luat lucrurile si am plecat spre casa pentru a cauta cat mai repede un loc unde sa imi schimb ecranul. Cand am plecat eu a venit si un coleg Raul. El era prezent mereu la nevoie.

In timp ce am mers spre casa i-am scris Mariei un mesaj prin care i-am explicat faptul ca nu "mai aveam" telefon .
Era suparata deoarece acum nu puteam sa mai vorbim ea fiind la scoala inca. I-am promis ca ii scriu pe facebook imediat ce ajung acasa.
Am gasit si service-ul unde urma sa merg pentru a-mi repara telenonul.

Dorind sa remediez problema aceasta cat mai repede am achitat o taxa de urgenta si nu am prea fost atent si cat costa reparatia. Mi s-a spus sa revin in ziua urmatoare.
Ajuns acasa am inceput sa vorbesc cu Maria . Am stresat-o o vreme pana m-am asigurat ca se simte bine. Am povestiti tot felul de lucruri din acea zi. Timpul zbura parca atunci cand vorbeam cu ea. In cele din urma eu am fost nevoit sa il pun la somn pe fratele meu , iar neavand telefon nu am putut sa continui sa vorbesc cu Maria.


Mary POV:

Da..era o noua zi de scoala si ca de fiecare data Bobo m-a sunat. I-am auzit vocea cea dulce si el care ma intreaba mereu cum sunt? ce fac? sunt bine? am mancat? am dormit destul? cum am dormit? si etc:)) [daa..de fel e mai grijuliu cu mine deaia il iubeesc :)) ] si am ajuns la scoala si cum zice el..amandoi ne riscam "viata telefonului" ca sa vorbim mereu. Clar ca din prima am vorbit o gramada:)) nu mai stiu ce ca eu o minte cam scurta da nu e baai:)) Bobo tot langa mine e :))

si la un moment dat i-am dat mesaj si asteptam raspunsul lui si  nu intelegeam de ce nu imi raspunde.. Intr-un sfarsit s-au terminat orele,am ajuns acasa,intru pe facebook si intra un baiat pe mine si imi zice ca lui Bobo i s-a spart telefonul si ma va contacta cat de repede posibil [acel baiat era chiar el:)) ]

Normal ca m-am ingrijorat in privinta lui ca de ce nu-mi raspunde la telefon..dar a fost bine. Acuma asteptam ziua urmatoare sa mearga dupa telefon sa vorbim si pana atunci noi ne-am conversat pe facebook pana cand el l-a pus pe Dragos[fratele lui] la somn si normal a adormit si blegu de el <3

*************************

 In cazul in care nu vom edita capitolele deja scrise vom face trecere de la un narator-personaj la altul.

Asteptam pareri si critici.
Multumim! ✌

Pupiiiciii <3 BoMaryBo

Crestem ImpreunaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum